Potrivit Nataliei Albu, numărul mare al alertelor false cu bombă are menirea de a induce un fenomen de panică în societate, dar și de a testa capacitatea instituțiilor statului de a reacționa la eventuale atacuri teroriste.

„Un astfel de apel costă bugetul de stat în jur de 60 de mii de lei. În plus, Inspectoratul General al Poliției a fost nevoit să-și sporească în proporție de 60% potențialul de intervenție, or, aceste activități distrag atenția de la alte activități importante. Este o testare a eficienței serviciilor noastre de ordine publică, a serviciilor antitero din cadrul SIS, se testează cum acționează aceste instituții, în ce măsură este vigilentă populația și ce măsuri întreprinde statul pentru a preveni aceste riscuri. Dacă astfel de fenomene se repetă, sunt necesare măsuri de prevenție, cum ar fi educarea populației. Și da, factorul geopolitic poate avea un rol aici. Din fericire, nu avem situația din Ucraina, dar prin prisma acestui război hibrid se urmărește alertarea populației, stresarea populației, crearea panicii și a inducerea unui mesaj de ură”, a spus experta în securitate, Natalia Albu.

Liderii separatiști de la Tiraspol sunt cei care au cel mai mult de câștigat pe seama acestei situații, spune Natalia Albu. Potrivit expertei, frecvența alertelor false cu bombă le oferă pretinselor autorități de la Tiraspol motive de a menține codul de atacuri teroriste, fapt ce duce la restricționarea drepturilor omului și la limitarea accesului în regiune.

„Din declarațiile autorităților privind implicarea în unele alerte cu bombă a actorilor transnaționali, ne este clar că se examinează posibilitatea implicării unor actori din exteriorul țării. Cu atât mai mult cu cât cetățenii Republicii Moldova nu au suficiente resurse, platforme informaționale ca să camufleze astfel de acțiuni, deci, este evident că acest suport vine din exteriorul țării. Recent, pretinsele autorități de la Tiraspol au prelungit codul galben privind atentatele teroriste cu încă 15 zile. Aceste alerte cu bombă sunt oportune pentru pretinsele autorități de la Tiraspol, astfel având posibilitatea de a limita accesul în regiune, de a limita respectarea drepturilor omului. Este clar că există grupuri care profită de acest haos controlat”, a mai spus Natalia Albu.

Pentru prevenirea fenomenului alertelor false este necesară colaborarea instituțiilor statului cu serviciile similare din alte țări, spune experta. De asemenea, este necesară perfecționarea legislației în domeniul securității și apărării ordinii publice.

„Fenomenul alertelor cu bombă se încadrează în legislația cu privire la atacurile teroriste. Fenomenul terorist mult timp se considera că nu este o amenințare la adresa securității naționale. SIS, cu centrul antitero ar putea avea colaborări internaționale privind lupta împotriva terorismului, cu atât mai mult că prima lege cu privire la terorism din 2001 a apărut imediat după atacul din SUA din 11 septembrie. Presupun că sunt colaborări în privința situațiilor de terorism, inclusiv în privința unor astfel de situații privind alertele cu bombă false”, a punctat Natalia Albu.