La referendum ar urma să fie puse în discuție patru chestiuni, între care abrogarea Legii care pune pe umerii cetățenilor miliardul sustras din sistemul bancar, studierea în școli a „Istoriei Moldovei”, reducerea numărului de deputați, dar și oferirea drepturilor constituționale suplimentare președintelui țării, pentru ca acesta să poată dizolva Parlamentul. Experții susțin că la mijloc ar fi vorba de jocuri politice și că întrebările din referendum nu ar fi constituționale. 

Prima întrebare la care cetățenii vor trebui să răspundă cu „da” sau „nu”, se referă la transformarea garanției de stat, acordată de Guvern Băncii Naționale a Moldovei în datorie publică. A doua întrebare ține de oferirea drepturilor constituționale suplimentare președintelui țării, pentru ca acesta să poată dizolva Parlamentul și să declanșeze alegeri anticipate. Cea de-a treia întrebare pe care Igor Dodon și-o dorește la un eventual referendum se referă la reducerea numărului de deputați în Parlament, de la 101 la 71. Ultima întrebare ține de studierea „Istoriei Moldovei” în loc de „Istoria Românilor” în instituțiile de învățământ.

Expertul în drept constituțional, Alexandru Arsene, a declarat pentru Radio Chișinău că un referendum consultativ nu are consecințe juridice. Întrebările înaintate de șeful statului cetățenilor  în cadrul unui referendum consultativ,  trebuie să fie chibzuite și îndreptate spre consolidarea societății, nu spre învrăjbire, a subliniat Alexandru Arsene.

„Conform și Codului Electoral, șeful statului are dreptul să inițieze referendum consultativ, dar problemele care sunt puse la referendum trebuie să fie constituționale. Din acest punct de vedere, întrebările trebuie să fie foarte chibzuite, deștepte, care să consolideze, să aibă la bază argumentare științifică și îndreptate spre consolidarea și dezvoltarea societății, dar nu învrăjbirea între oameni. Dumnealui acum caută prin referendum să facem zâzanie între noi”, a declarat Alexandru Arsene.

Expertul Ion Tăbârță consideră că aceste acțiuni ale lui Igor Dodon comportă interese politice.

„Prin toate aceste acțiuni ale sale țintește un scop major, iar acest scop major sunt alegerile parlamentare pe care și le dorește anticipate. El folosește funcția de președinte a Republicii Moldova în calitate de trambulină pentru un salt cât mai mare a socialiștilor în Parlamentul Republicii Moldova, ca socialiștii să acumuleze majoritatea parlamentară. Este scopul declarat al lui și el tot ce face cu acest scop, își dă seama că în actuala componență a Parlamentului toate aceste tentative ale lui nu au șanse de reușită. El încearcă să tatoneze terenul pentru următoarele alegeri parlamentare”, a declarat Ion Tăbârță.

Eventualul referendum consultativ ar costa peste 50 de milioane de lei. În Republica Moldova au mai fost organizate anterior două referendumuri consultative, în 1999 și în 2010, niciunul dintre acestea însă nu și-a atins obiectivele stabilite.