La Chișinău cercetarea a fost prezentată de Angela Grămadă, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale. Ea a subliniat faptul că nici autoritățile de la Chișinău, nici cele de la Kiev nu au reușit să valorifice oportunitățile de dialog și parteneriate, apărute în contextul schimbării majore care s-a produs în regiune, adică anexarea peninsulei Crimeea de către Federația Rusă. Unul dintre cele mai serioase impedimente în calea dialogului bilateral, pe care l-au sesizat și experții din Ucraina, este poziția președintelui Republicii Moldova, Igor Dodon, față de acest eveniment, a subliniat Angela Grămadă.

„Ne-am referit la dialogul politic și la factorii care îl influențează atât în sens pozitiv, cât și în sens negativ. În sens negativ ne referim desigur la atitudinea președintelui Republicii Moldova față de conflictul din Ucraina, a modului în care acesta se poziționează vizavi de anexarea Crimeii și acest lucru are drept consecință o izolare a Republicii Moldova pe plan de politică externă, ceea ce autoritățile de la Kiev nu încetează să menționeze în anumite discursuri publice. Au existat mai multe discursuri în Rada ucraineană în care este menționat acest lucru, ca unul dintre impedimentele în fața dezvoltării dialogului politic bilateral dintre Republica Moldova și Ucraina.”

Amintim că Igor Dodon a declarat pentru mass media rusă, după primul tur al scrutinului prezidențial din 2016, că peninsula Crimeea aparține de fapt Federației Ruse. După aceste declarații, ambasadorul ucrainean la Chișinău a fost chemat la Kiev pentru consultări. Igor Dodon a precizat ulterior că declarațiile sale ar fi fost interpretate greșit, însă, de la investirea sa, el nu a fost invitat până acum în vizită oficială în Ucraina.

Printre subiectele de interes de pe agenda autorităților moldovene și a celor ucrainene  se numără cele de ordin economic și energetic, modul de funcționare a Centralei de la Novodnestrovsk, situația proprietăților Republicii Moldova din regiunea Odessa, dar adoptarea Legii educație în Ucraina care afectează învățământul în limbile unor minorități etnice. Comunitățile de moldoveni din Ucraina ar putea intra sub incidența acesteia numai dacă vor insista pe denumirea de limbă ”moldovenească”, pentru că limbile europene, inclusiv româna, au un statut privilegiat în cadrul normei ucrainene, a mai explicat Angela Grămadă.

Experta a subliniat că, în prezent Ucraina are nevoie de parteneri de încredere în regiune, astfel încât, este un moment oportun de a discuta subiectele sensibile de pe agenda bilaterală.