„Rep. Moldova s-a angajat să își stabilească niște ținte de reducere a gazelor cu efect de seră. Și aceasta este făcută printr-o seră de documente de politici care sunt elaborate la nivel de Guvern. Și în primul rând este așa numită contribuția națională determinată (NDC) care stabilește ce procentaj de gaze cu efect de seră și emisiile acestora este gata ca țara să reducă. Primul NDC a fost elaborat imediat după Acordul de la Paris și stabilea 64% de reducere a gazelor cu efect de seră după scenariul necondiționat, iar după scenariul condiționat era vorba despre 78%. Scenariul condiționat este când comunitatea internațională ajută Rep. Moldova pentru ca să atingă aceste ținte, iar scenariul necondiționat este ca țara din resursele publice, din resursele proprii să reducă aceste emisii de gaze cu efect de seră”, a declarat experta PNUD Moldova.

Contribuțiile determinate la nivel național sunt niște documente organice care sunt revizuite o dată la cinci ani pentru a face mai ambițioase aceste ținte pentru fiecare țară semnatară a Acordului de la Paris.

„R. Moldova a fost una dintre primele țări în anul 2020 care a depus NDC-ul mai ambițios și a anunțat niște ținte sporite de 88% de emisie a gazelor cu efecte de seră după scenariul condiționat și 78% cu scenariul  necondiționat”, a mai menționat Irina Podoroghin.

Gesturile simple, ecologice ar manifesta implicarea și conștientizarea întregii comunități despre efectele negative ale schimbării climatice din ultimii ani.

„E vorba despre practici foarte ecologice de economisire a energiei. Chiar și managementul deșeurilor, depozitul de deșeuri elimină gaze cu efecte de seră, și cu cât mai puține deșeuri ajung la depozit, cu atât mai puține gaze se elimină. Respectiv noi trebuie să facem mai multe activități de colectare separată a deșeurilor. Pe de altă parte, suntem martori la o serie de fenomene extreme meteorologice, cum sunt secetele, inundațiile care apar spontan. Practic, viitura a luat totul în calea sa. Am avut aceste fenomene în ultimii doi ani la sudul R. Moldova. Verile devin tot mai aride și avem așa numite valuri de căldură care vin și se impun, afectând sănătatea oamenilor, afectează producția agricolă. Este important ca oamenii să conștientizeze că aceste fenomene se vor intensifica pe viitor și vor fi tot mai dese. Și pentru aceasta noi ar trebui să fim mai deschiși pentru tehnologii noi, dar și adoptarea unui comportament nou în ceea ce privește schimbările climatice”, a mai precizat experta PNUD Moldova, Irina Podoroghin.