Într-un interviu pentru Radio Chișinău el a vorbit despre ce ar putea face statul pentru a le oferi migranților care se întorc acasă, un loc de muncă, dar și despre necesitatea respectării regimului de carantină, la nivel global dar și local. 

Răspândirea globală a virusului COVID-19 a lovit puternic în cetățenii R. Moldova, care se aflau peste hotare pentru a munci și mai ales în cei care lucrau fără contracte de muncă, susține coordonatorul de programe de la Organizația Internațională pentru Migrație, Misiunea în Moldova, Ghenadie Crețu.

„Aproximativ 20-22% dintre cetățenii noștri care sunt UE, iar numărul lor în UE e de 400 de mii, cam peste 80 de mii dintre ei ar lucra fără contracte de muncă sau în baza pașapoartelor biometrice, fără a avea un permis de ședere sau de muncă. Și ei sunt cei mai vulnerabili și cei mai expuși riscului de a pierde acoperișul deasupra capului, locul de muncă, vorbind de cazul doamnelor care lucrează ca îngrijitoare. Soluții pentru acești oameni ar trebui identificate rapid. Vedem că și diaspora se mobilizează pentru a ajuta cetățenii.”

Expertul opinează că ar fi complicat ca după repatriere acești cetățeni să-și găsească un loc de muncă acasă, în Rep. Moldova, unde regimul necesar de carantină a pus pe brânci multe afaceri.

„Micul business, cel mediu sunt acum pur și simplu pe burtă din cauza regimului de carantină, un regim care este necesar. Există riscul ca actualii angajați, cei de aici să fie demiși sau să intre în șomaj tehnic. În condițiile ai încă 5, 10 sau 30 de mii de oameni care cer un loc de muncă, presiunea va fi și mai mare. Într-adevăr, în ultimii ani era un deficit al pieței de muncă. Dacă situația economică ar fi la fel și nu ar exista carantina, ei ar putea fi absorbiți de piața de muncă. Probabil va avea loc o anumită reindustrializare a UE, o mutare a facilităților de producție din statele din Asia către Europa. R. Moldova ar putea beneficia parțial de această reindustrializare.”

Deși condițiile impuse persoanelor de izolare și restricționarea frontierelor afectează libertatea de mișcare și regimul de muncă al migranților, totuși autoritățile din întreaga lume ar putea transforma într-o rutină instituirea unei stări de carantină pentru a evita răspândirea virusului, mai crede Ghenadie Crețu:

„Restricțiile temporare de mobilitate sunt necesare. E o criză medicală în primul rând care trebuie rezolvată la nivelul fiecărui stat. În condițiile în care ai nivel de carantină instituit chiar la nivelul străzilor și la ieșirea din bloc și deplasările după colț, în cazul acesta la restricții macro trebuie să fie luate în calcul și sunt absolut necesare în acest sens. Sistemele rapide de instituire de carantină, de control al mobilității, a spațiilor publice, asta vor intra într-o rutină ca soluții de rezervă pentru a putea fi instituite cvasi-imediat pentru a nu permite răspândirea unor alți viruși, alte epidemii.”

Amintim că din cauza instituirii stării de carantină pentru a opri propagarea virusului COVID-19 au fost închise numeroase puncte de trecere a frontierelor și au fost amânate zboruri și curse regulate internaționale.