Discuțiile s-au axat pe experiența României în domeniul combaterii corupției și lecțiile învățate, precum și cele pe care nu a reușit să le însușească Republica Moldova.

Unul dintre exemplele de preluare a experineței României în domeniul combaterii și prevenirii corupției a fost reformarea Autorității Naționale de Integritate după modelul instituției de la București. ANI de la Chișinău a fost structurată în același mod ca în România, dar nu cu aceeași eficiență, pentru că deocamdată nu este funcțională, după cum a constatat Iulian Rusu, expert al Institutului pentru Politici și Reforme Europene.

”Evident că funcționarea ANI este o problemă mare și subiectul acest trebuie clarificat cât mai curând posibil. Deci, noi nici măcar nu am început să clădim instituțional această autoritate. Ne mai vorbind de faptul că ne așteaptă munți de răsturnat, cum ar fi punerea în funcțiune a sistemului de distribuție aleatorie, colectarea electronică a dosarelor, angajarea unor ofițeri de integritate”, a declarat Iulian Rusu.

ANI din România, la fel ca și alte instituții din domeniul anticorupție, precum DNA sau DIICOT și-au dovedit eficiența și au contribuit la creșterea încrederii în justiție. Astfel, numai anul trecut, Direcția Națională Anticorupție a trimis în judecată aproape 1300 de dosare de corupție și a contribuit la condamnarea definitivă a 880 de inculpați, a subliniat Bianca Toma, director de programe la Centrul Român de Politici Europene.

”Sunt câteva elemente fără de care instituțiile anticorupție nu pot funcționa, iar politicile anticorupție nu au sens.  Pentru prima dată a fost nevoie de o legislație solidă, ambițioasă, stabilă. Apoi a fost nevoie de persoane, de reformiști integri. Știți că am avut povestea unui ministru al Justiției reformist, care a resetat scena, ca să spunem așa, după care, a adus oameni. Acei oameni au creat echipe, așa încât acum în anumite instituții este foarte greu să spui că dacă schimbăm șeful problema este rezolvată. Judecătorii și procurorii sunt independenți, în mare măsură, și rezistă la atacurile politice. Atacurile politice nu vor înceta, pentru că lupta anticorupție la nivel înalt asta face, încearcă să curețe și să decupleze rețelele de influență, altele decât cele oficiale și legale”.

Copierea unui model instituțional nu este suficientă pentru reformarea sectorului anticorupție, a subliniat Hartmut Rank, directorul programului Statul de Drept în Europa de Sud Est al Fundației Konrad Adenauer, de la București. El a remarcat că încrederea populație în justiție va putea fi reabilitată odată cu investigarea eficientă a marilor cazuri de corupție.

”Este important să discutăm și despre faptuldacă bunurile care au fost furate vor fi reîntoarse în bugetul de stat, dacă nu sunt investigate numai crimele minore din domeniul corupției și, de fapt, nu se dorește o investigare mai aprofundată a unor crime de anvergură. Doar prin asemnea măsuri se va îmbunătăți nivelul d eîncredere în justiție al cetățenilor și al partenerilor de dezvoltare”.

Experții au mai subliniat că pe lângă combaterea corupției, de care trebuie să se ocupe organele specializate, sunt necesare măsuri de prevenire, precum organizarea corectă a procedurilor de achiziții publice, dar și eforturi de întoarcere la bugetul de stat a prejudiciilor cauzate de actele de corupție.