Multe solicitări de informație din partea mass-media și a societății civile au fost refuzate fără motive întemeiate, iar experții atestă o înrăutățire a situației în ultimii 5-6 ani. Legea privind accesul la informație adoptată în 2000 prevede că cetățeanul are dreptul să ceară orice date cu caracter public, exceptând cele referitoare la secretul de stat, secretul comercial și datele cu caracter personal. Pe lângă solicitările care trebuie onorate de autorități în termen de cel mult 15 zile, organele statale sunt obligate să facă publice din oficiu informațiile pe paginile web pe care le administrează.

În ultimii ani, se observă o reticență accentuată a instituțiilor de stat față de oferirea datelor publice, este de părere directorul Centrului Acces-Info, Vasile Spinei.

”Începe o secretizare camuflată. În mod expres, accesul la informație este pus la naftalină. De ce? Tot mai multe sunt fărădelegile. Orice cerere de acces la informație înseamnă să întrebi: Unde sunt banii, ce ați făcut cu banii? Dar banii unde-s? Unde-i miliardul. Miliardul este numai ceea ce a ieșit la suprafață. Dedesubt economia e tenebră, sunt tot felul de scheme”, a declarat Vasile Spinei.

Autoritățile sunt și mai ”secretoase” în cazul informațiilor legate de achizițiile publice, a observat Olesea Stamate, președinta Asociației pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER).

”Autoritățile publice preferă să interpreteze restrictiv orice prevedere ambiguă din legislație, în defavoarea solicitantului de informații. Așa se întâmplă, de exemplu, în cazul Legii privind achizițiile publice, care nu obligă expres autoritățile să ofere un grad de informații mai extins asupra procedurilor de achiziții, dar nici nu le interzice acest lucru. De doi ani, Legea privind protecția datelor cu caracter personal este folosită în multe cazuri drept paravan pentru a îngrădi accesul la informație de interes public și a-i proteja pe demnitarii cu probleme de integritate și nu numai”, a declarat Olesea Stamate.

În opinia jurnalistei Viorica Zaharia, redactor al platformei de dezbateri pentru jurnaliști Mediaforum.md, funcționarii oferă tot mai greu informațiile publice, odată cu dezvoltarea jurnalismului de investigație.

”În ultimii 5-6 ani avem investigații jurnalistice, anchete destul de bine documentate și, probabil, funcționarii și-au dat seama că, cu cât mai multe date vor deschide, cu atât mai mult asta se va întoarce împotriva lor”, a spus Viorica Zaharia.

Un caz recent de limitare a accesului la informații este cel al Întreprinderii de Stat ”Poșta Moldovei” care a refuzat să ofere date despre firmele care au prestat servicii de construcție și renovare a oficiilor poștale din țară, solicitate de Asociația Presei Independente (API). Judecătoria Centru a dat câștig de cauză pentru API și a obligat “Poșta Moldovei” să furnizeze informația solicitată.

Autor: Natalia Zaharescu