Expertul a declarat că la sfârșitul lunii septembrie am avut o apreciere a leului moldovenesc față de valutele de bază, de 2,7%, comparativ cu începutul anului, iar în ultimele două săptămâni înregistrează o depreciere și lent ajungem la nivelul de la începutul anului trecut. „În opinia mea, leul moldovenesc în acest an are un comportament care este mai degrabă un ecou la ceea ce s-a întâmplat anul trecut, este rezultatul fenomenelor de anul trecut”, a declarat expertul.

Economistul a mai spus că anul trecut, în contextul crizei mondiale, valutele globale au avut două comportamente diametral opuse. Valutele din zona europeană: euro, leul românesc, zlotul, coroana cehă, s-au apreciat puternic față de dolarul american. Pe de altă parte, valutele țărilor în curs de dezvoltare din regiunea noastră, cum ar fi valuta Turciei, Belarusului, Ucrainei sau a Rusiei, au avut cea mai mare depreciere din ultimii doisprezece ani.
Despre leul moldovenesc, analistul economic afirmă că acesta anul trecut a avut o tendință clară de apreciere față de dolarul american. Pentru prima dată în istoria crizelor din Republica Moldova când a fost înregistrată o arate situație. Din cauza pandemiei au căzut prețurile la resursele energetice, astfel Republica Moldova a economisit peste 300 de milioane de dolari. Pentru Rusia această situație a determinat o criză. Nu a avut intrări de valută, astfel rubla rusească s-a depreciat.

Totodată, a menționat Veaceslav Ioniță, numărul moldovenilor care plecau peste hotare la odihnă era enorm de mare, comparativ cu cei care veneau în Republica Moldova să se odihnească. Anual, circa 600-700 de mii de moldoveni scoteau din țară 500-800 de milioane de dolari pentru a se odihni înafara țării. Acești oameni anul trecut au fost nevoiți să stea acasă și nu au cheltuit bani. Tot acest surplus de bani a rămas în țară, ceea ce a dus, în prima jumătate a anului trecut, la o apreciere puternică a leului moldovenesc. Din a doua jumătate a anului trecut, leul moldovenesc a început să se deprecieze, iar Banca Națională a intervenit și a cumpărat un volum impunător de valută de 232 de milioane, pentru a deprecia ușor leul.
Potrivit expertului, dacă anul trecut euro s-a apreciat cel mai mult față de dolar, comparativ cu acum trei ani, acum are loc o depreciere, iar valutele slabe, care anul trecut s-au depreciat cel mai mult, în acest an se apreciază. Este vorba de hrivna ucraineană, rubla rusească, cu excepția lirei turcești, care anul trecut s-a depreciat și în acest an continuă să se deprecieze. „Leul moldovenesc a jucat între toate aceste valute, având mici fluctuații anul trecut și în acest an. Însă, tot ce avem în acest an este de fapt o stabilitate, este aproape la același nivel”, a spus expertul.

Economistul este de părere că acum nu se întâmplă nimic grav cu valuta națională. De la începutul anului leul s-a apreciat față de coșul valutar euro și dolar cu 3,4%, acum s-a depreciat față de aceleași valute principale de referință cu 2,3%.
„Leul moldovenesc în acest an este mai mult influențat de factorii externi, decât de factorii interni. De evoluțiile valutelor de bază comparativ cu dolarul. Leul, față de dolar, practic este stabil. Toate mișcările care au loc sunt pe fundalul aprecierii-deprecierii valutelor puternice, care anul trecut s-au întărit față de dolar, iar anul acesta se depreciază față de dolar. Totodată, valutele slabe, care anul trecut s-au depreciat, anul acesta se apreciază. Tot ce întâmplă este pe plan extern. Pe plan intern este o mică fluctuație în ultimele cinci săptămâni, ecouri de anul trecut”, a menționat economistul.
Analistul economic a mai opinat că până în 2017 au fost fluctuații ale cursului valutar, care se făceau resimțite, iar în ultimii cinci ani, leul moldovenesc față de dolar are de obicei un curs stabil. Se depreciază, se apreciază, iar la final de an este practic același curs. „Unica senzație de fluctuație pe care o avem pe piața valutară este fluctuația dintre euro și dolar. Nu este deprecierea leului față de euro, dar este deprecierea euro față de dolar”, a opinat analistul economic.
Expertul a mai spus că în ultimele luni asistăm la o creștere nesemnificativă a deficitului de valută pe piața internă, iar BNM intervine foarte slab, deoarece consideră că nu este necesar și aici suntem de acord cu poziția BNM, la fel, ecoul anului trecut. Totodată, avem anul acesta un împrumut fără precedent din sistemul bancar, care din păcate nu generează producție în țară, dar - consum, iar acest consum generează importuri. „S-au luat credite, care au intrat pe piața valutară, au plecat peste hotare și vin înapoi sun formă de bunuri. Această creștere de consum a populației determină o creștere a cererii de valută”, a spus expertul.
Analistul economic este de părere că în acest an vom avea câteva recorduri, legate de remitențe. În primele nouă luni ale anului deja a intrat în țară 1,2 miliarde de dolari. Cam cât a intrat în 2019 pe întreg anul. Până la sfârșitul anului, ar putea intra mai mut de 1,7 miliarde de dolari. Alt element important este legat de faptul că în acest an, cu certitudine, vom avea un record absolut la volumul de valută vândut de către cetățeni. În luna august, moldovenii vându-se în ultimele douăsprezece luni - 4,1 miliarde de dolari. Totodată, în acest an, este deja înregistrată o creștere a cererii de valută din partea cetățenilor de 1,5 miliarde de dolari.

Respectiv, vânzările nete de valută sunt la nivel de 2,6 miliarde de dolari. Chiar dacă s-a vândut cea mai multă valută pe fundalul cererii din partea cetățenilor, în acest an vom avea o vânzare netă de valută probabil sub nivelul record din 2013, când vânzările nete de valută din partea cetățenilor au fost de 2,9 miliarde USD.
„În opinia mea, această vânzare de valută, remitențele care vin, plus vânzările masive de valută, este determinat de creșterea consumului fără precedent din partea populației, care la rândul său este determinat de câțiva factori, inclusiv împrumuturile, și creează un deficit pe piața valutară. Oamenii scot acum pe piață economiile lor, inclusiv cele de anul trecut, și avem o ofertă de valută fără precedent”, a comentat Veaceslav Ioniță.
Expertul a conchis prin a spune că situația este stabilă, din acest motiv și intervențiile BNM pe piața valutară sunt foarte slabe, mai mult simbolice. Dacă anul trecut instituția a fost nevoită să procure 232 de milioane de dolari pentru a nu permite ca leul moldovenesc să se întărească, în acest an a vândut 31 de milioane de dolari, doar pentru a da semnal pieței că nu va permite deprecierea rapidă a leului, însă piața se autoreglează și cursul valutar va rămâne stabil cu mici fluctuații tipice pentru această piață.