Luna trecută parlamentul a modificat procedura de numire a procurorului, a adăugat un concurs de preselecție la nivelul Ministerului de Justiție și a lărgit condițiile de eligibilitate a candidaților. Legea a fost contestată de PDM la Curtea Constituțională. Democrații au cerut și suspendarea concursului, însă Curtea le-a respins solicitarea.

Din cei patru candidați, doar Vlad Gribincea vine din societatea civilă. Oleg Crâșmaru este ofițer anticorupție, Veaceslav Soltan – procuror, iar Alexandru Stoianoglo a fost procuror la Comrat și Chișinău, și deputat pe listele PDM între 2009 și 2014.

Totuși, candidații ar putea fi respinși de către Consiliul Superior al Procurorilor, ceea ce ar putea genera o criză și un nou conflict între CSP și Ministerul Justiției, consideră fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase.

„Din moment ce Constituția stabilește că CSP-ul este instituția competentă să desemneze, sigur că atunci când faci un filtru, cum l-au numit autorii, el nu are cum să substituie CSP-ul. Asta înseamnă că la nesfârșit ministerul poate să propună la nesfârșit.”

Alexandru Tănase mai spune că problemele au început odată cu permanentizarea funcției de procuror general interimar.

„Atunci când, în loc să desemnezi un procuror general, modifici legea și îi dai președintelui republicii competența de a numi procurorul interimar, înseamnă că acest interimar va fi procuror de facto încă foarte mult timp înainte.”

Consiliul Superior al Procurorilor urmează să desemneze un procuror general dintre candidații selectați de comisia organizată de Ministerul Justiției, pe care să-l propună spre aprobare șefului statului. Potrivit noii legi, CSP, poate respinge, o singură dată, candidații propuși de comisia de preselecție.