Ca și în multe țări ale lumii, în Republica Moldova, anul 2020 a fost un an dezastruos, de cădere economică, cauzată de pandemie. Dar, susține Veaceslav Ioniță, ceea ce deosebește Moldova de țările civilizate e că are un guvern care nu a putut întreprinde acțiuni pentru a susține economia. Potrivit lui, anul acesta s-a constatat o scădere de consum, o stopare a activității economice, inclusiv prin lege, sectorul de transporturi a înregistrat scăderi dramatice, la fel ca și sectorul HoReCa. „Exporturile scad pentru că industria de automotive, unde noi avem cele mai mari exporturi, în prezent în lume suferă probleme mari și cererea la componente a scăzut. Veniturile populației au crescut, însă populația este extrem de îngrijorată și este foarte prudentă în privința viitorului. Avem două tipuri de economii: avem un grup mic de oameni, vreo 10-15%, cu venituri ridicate, pentru care criza are un impact mic. Piața oamenilor cu venituri mai ridicate nu a suferit nicio modificare, pe când oamenii săraci au simțit cel mai puternic criza”, a remarcat expertul.

Legat de prestația autorităților în an pandemic, Veaceslav Ioniță a făcut trimitere la țările dezvoltate ale căror guverne, în perioadă de criză, reanimează economia prin cheltuieli publice. Expertul precizează că acestea sunt de trei tipuri: ajutor populației prin salarii, plăți și chiar cecuri cu bani; investiții în infrastructură sau suport celor mai afectate sectoare. „Suportul financiar pe care țările dezvoltate l-au oferit economiei se cifrează undeva la jumătate din cheltuielile lor bugetare. Dacă în Moldova Guvernul ar fi ajutat economia, fie populația prin salarii sau anumite plăți sociale, fie prin investiții sau suport agenților economici, trebuia să ofere un suport de 27 de miliarde de lei. Evident, Guvernul nostru nu are așa bani, nu are de unde să-i ia și, respectiv, noi nu am primit suport din partea Guvernului. Ceea ce am primit este la un nivel care poate fi ignorat”, a opinat Veaceslav Ioniță.

Expertul economic a explicat că Guvernul Republicii Moldova nu poate ajuta populația pentru că, de șase ani, se află în izolare internațională. Republica Moldova este într-o izolare fără precedent, dacă în primii ani nu i se dădeau granturi, de doi ani de zile nimeni nu vrea să-i ofere nici împrumuturi. Respectiv, țara este nevoită să împrumute de pe piața internă. „Această criză a venit încă și cu un Guvern impotent pe plan internațional, fără capacitatea de a negocia pe plan internațional și asta ne costă foarte scump. Unu: nu am primit suport bugetar pentru a ajuta populația în perioadă de criză și doi: pentru că suntem nevoiți să ne împrumutăm pe intern, la anul doar dobânda bancară la credite va fi două miliarde de lei”, a punctat Veaceslav Ioniță.

Un element bun e faptul că în Republica Moldova, în perioada de criză, rata șomajului a scăzut, pe când în toată lumea a crescut. Potrivit expertului, anul trecut s-a înregistrat cifra de 36 de mii de oameni plecați peste hotare. În patru ani, de la precedentele alegeri prezidențiale, din țară au plecat 160 de mii de oameni. Anul acesta, estimativ, au plecat nu mai puțin de 35 mii de persoane. Faptul că în perioadă de criză oamenii continuă să plece din țară „din cauza situației proaste în care se află”, este un indicator important care demonstrează calitatea guvernării, susține Veaceslav Ioniță.

Criza prin care trece Republica Moldova este a patra de la obținerea independenței, notează expertul IDIS. Toate au avut câteva elemente comune: a scăzut exportul, activitatea economică, populația a sărăcit, a scăzut și volumul de credite oferite de către bănci și s-a depreciat valuta națională. Potrivit expertului, după jaful bancar din 2014, Banca Națională a întreprins acțiuni importante pentru a face ordine în sectorul bancar. În 2020 sistemul bancar s-a dovedit a fi pregătit în fața crizei și a trecut fără probleme de ea, mai spune Veaceslav Ioniță.

Un alt element pozitiv, observat de expert, e faptul că în această criză, valuta națională nu s-a depreciat. Din contra, a avut tendință de apreciere. „Rezervele valutare, în crizele precedente s-au diminuat esențial. În prezent, avem o creștere a rezervelor valutare de 800 de milioane de dolari. Sistemul financiar - bancar și sistemul nostru valutar s-au dovedit gata pentru criză și cel puțin pe segmentul dat nu avem probleme. Am avut un leu care a fost destul de puternic. Oferta de valută a fost mai mare decât cererea. Aici este încă un factor de ce oferta a fost mai mare decât cererea: avem o conjunctură internațională favorabilă legată de faptul că în criză prețul la resurse energetice scade forte mult. Țările care exportă, cum ar fi Federația Rusă plâng, iar țările care importă, din contra, câștigă. Republica Moldova este o țară importatoare de resurse energetice și anul acesta vom plăti foarte puțin pentru resurse energetice. Cred că anul acesta vom importa toate tipurile de resurse energetice undeva la nivel de 600 - 650 milioane de dolari, în condițiile în care în anul 2011- 2014 importam de 1,2 miliarde de dolari. Practic, de două ori mai puțin vom plăti pentru resurse energetice, asta înseamnă economie de bani”, a explicat Veaceslav Ioniță. Veaceslav Ioniță afirmă că alt factor care a salvat valuta națională e că cetățenii țării, din cauza pandemiei, nu au prea putut pleca peste hotare, ceea ce a permis economisirea a cel puțin 500 milioane de dolari.

Cel mai mare risc, în opinia sa, pe care l-a avut Republica Moldova și despre care experții atenționau încă de anul trecut, a fost aprobarea unui buget „irealist și fără vreo șansă de a fi executat”. Bugetul de stat în vară a fost votat la 55 de miliarde de lei cheltuieli, în toamnă Guvernul a recunoscut că nu va avea bani și a tăiat 2 miliarde. Expertul crede că mai trebuie tăiate alte 5,5 miliarde. „În total, bugetul nu va fi executat la 7,5 miliarde de lei – un record negativ absolut pentru Moldova. A fost votat, al șaselea an consecutiv, un buget care nu are nicio treabă cu realitatea. El șase ani la rând nu se execută”, a precizat Veaceslav Ioniță.

Expertul a mai spus că în pandemie, după ce s-au închis hotarele, cea mai dură lovitură au primit-o transportatorii. „Ei nu au fost nici măcar luați în calcul ca să primească un anumit sprijin din partea statului. Această ramură o omorâm cu succes de mai mulți ani. Repet: criza din 2014 a arătat că sistemul bancar a fost unul vulnerabil și Banca Națională, după mine, a reușit să pregătească sistemul suficient de bine ca această criză să o treacă cu brio. Numai sistemul bancar și cel valutar a trecut cu bine, în rest suntem pe minus la toate capitolele”, a conchis Veaceslav Ioniță.