Potrivit proiectului de decizie, văzut de Europa Liberă, lista sancțiunilor prelungite ale UE este completată de deputata neafiliată Marina Tauber; de Arina Corșicova, fostă candidată la Primăria Bălți în 2023; de Dumitru Chitoroagă, administratorul televiziunilor afiliate lui Șor; de Neli Parutenko, fosta contabilă a Partidului Șor și fondatoare a organizației Evrazia; de Maria Albot, ex-șefa fundației „Miron Șor”,  precum și de doi adjuncți ai bașcanei UTA Găgăuzian, Victor Petrov și Mihail Vlah.

În cazul lui Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare și care se ascunde la Moscova, UE spune că acțiunile acestuia au fost îndreptate „înspre subminarea democrației în Republica Moldova” și au inclus „oferirea ilegală de fonduri pentru a sprijini activitatea politică pro-Kremlin”.

Prelungirea sancțiunilor Uniunii Europene demonstrează că Republica Moldova nu este singură în lupta cu oligarhii care, în continuare, influențează procesele politice naționale, spune expertul în drept și securitate, Alexandru Bot. El consideră totuși că autoritățile de la Chișinău ar trebui să activeze și anumite mecanisme naționale juridice împotriva acestor persoane sancționate politic la nivel internațional. 

„La nivel național, deși avem mecanisme prin care se poate termina urmărirea penală în lipsa persoanei învinuite, se poate examina dosarul în lipsa persoanei inculpate în instanța de judecată, însă, în privința acestor persoane, în special în privința lui Vlad Plahotniuc, aceste mecanisme cumva nu se activează. Odată ce am avea o sentință bine argumentată la nivel național, aceasta ar putea fi extinsă și la nivel internațional, ca să nu avem necesitatea ca în foruri politice să se discute despre sancțiuni, ci dimpotrivă, la nivel de procuraturi europene să discutăm despre acțiuni de căutare, de arestare, de încarcerare a lui Vlad Plahotniuc, dacă acesta va fi găsit vinovat”, a spus Alexandru Bot într-o intervenție la Radio Chișinău.

În contextul alegerilor parlamentare care urmează să se desfășoare în acest an, este de așteptat ca fenomenul corupției electorale, aplicat la scrutinul prezidențial și referendumul de anul trecut, se va repeta, combinat cu o amplă campanie de dezinformare și răspândire de narațiuni ale propagandei ruse, apreciază și analistul politic Nicolae Negru.

„Rețeaua care votează la comandă și banii murdari, de fapt banii furați din sistemul bancar național, pe care îi trimite Șor în Republica Moldova, încă mai circulă. Rusia, în continuare, urmărește scopul să răstoarne actuala guvernare. Încearcă să implice Serbia, unele state din Balcani în această luptă împotriva Republicii Moldova. Încearcă, desigur, să pună în mișcare autonomia găgăuză, regiunea transnistreană, toate forțele politice pe care le are la dispoziției la Chișinău. Sunt activați nu doar agenții ruși din Republica Moldova, ci și cei din România. Este un asalt, o ofensivă care vine și de peste Prut, din păcate, de la unii reprezentanți politici de acolo. Constatăm acest lucru în funcție de cum reacționează ei la evenimentele din Ucraina, cum difuzează ei în spațiul public narațiunile Rusiei”, a subliniat Nicolae Negru.

În decizia sa, Uniunea Europeană reafirmă sprijinul „ferm” pentru Republica Moldova și pentru reziliența sa în fața tentativelor de destabilizare din partea unor „actori externi”.

UE a introdus treptat aceste sancțiuni în mai 2023, acuzând persoanele vizate că sunt parte a acțiunilor de destabilizare a Republicii Moldova coordonate de Kremlin, dar și de amenințări la adresa suveranității și integrității sale teritoriale.