Potrivit CNA, atât Legea, cât și Metodologia, specifică mecanismul de evaluare a riscurilor de corupție în privința unei anumite entități publice. Totodată, în practică, au fost situații când CNA a realizat evaluări sectoriale. În astfel de cazuri a fost necesar de a devia de la Metodologie, aplicând doar unele aspecte ale acesteia. ”De exemplu, în anul 2017, o măsură, impusă prin Strategia Națională Anticorupție, a vizat evaluarea riscurilor de corupție în legislația și activitatea întreprinderilor cu cotă integrală sau majoritară de stat/municipală. În clasament au fost incluse peste 500 de întreprinderi. În anul 2020, analizei au fost expuse 25 întreprinderi de stat din domeniul silvicultură, iar actualmente sunt evaluate 12 întreprinderi din sectorul „drumuri”. Ținând cont de numărul mare de entități, se omit unii pași stabiliți în metodologie (vizite de documentare, analiza detaliată a unor proceduri vulnerabile la corupție, interviuri cu persoane responsabile). Corespunzător și concluziile comportă un caracter mai general”, a menționat ofițerul CNA.

Un alt subiect, pe care s-a pronunțat angajatul CNA,  a vizat inițiativele de evaluare a riscurilor de corupție realizate de către organizații ale societății civile, sau experți externi/străini. Prin urmare, CNA și-a prezentat propria experiență de colaborare și promovare a documentelor elaborate în acest context.

”Actualmente este tot mai frecventă implicarea diferitor experți, reprezentanți ai societății civile, în realizarea independentă a activităților de evaluare externă a riscurilor de corupție. În opinia noastră, rezultatele obținute sunt diferite, iar noi am constatat unele deficiențe. Experții, în mare parte, se bazează pe surse deschise de informații, inclusiv pe concluziile documentate de CNA. Entitățile publice nu totdeauna sunt dispuse de a dezvălui ONG-lor problemele cu care se confruntă. Prin urmare, unele rapoarte includ concluzii de ordin general, deja cunoscute în spațiul public. Noi suntem invitați la lansarea produselor finale și nu putem influența calitatea acestora. Un alt aspect ține de promovarea rezultatelor și implementarea recomandărilor. Experții independenți oferă public anumite soluții la problemele expuse, pe când CNA obligă entitățile să adopte planuri de integritate, în baza concluziilor sale și monitorizează realizarea acestora. O a treia problemă ar fi lipsa experienței reprezentanților ONG în domeniul evaluării riscurilor de corupție, dar avem și exemple când am acționat în comun. Cu titlu de exemplu a fost evaluarea riscurilor de corupție la Primăria municipiului Chișinău, cu elaborarea în paralel de către experți a studiului „Costurile corupției asupra bunei guvernări în mun. Chișinău”. Recomandările noastre și ale experților au fost comasate și promovate de comun acord”, au punctat experții CNA.