Nici autovehiculul nu va putea fi urmărit dacă acesta valorează cel mult cinci salarii medii pe economie, potrivit sursei citate. 

În aceste cazuri, stingerea datoriilor urmează a fi realizată prin urmărirea altor bunuri sau din contul salariului sau altor venituri deținute.

Proiectul prevede astfel modificarea art. 89 din Codul de executare prin extinderea listei bunurilor ce nu pot fi urmăribile:

• bunurile de uz personal sau casnic, inclusiv mobilierul, care sunt indispensabile traiului debitorului persoană fizică și membrilor familiei sale, destinate întreținerii unui mod de trai rezonabil, cu condiția ca valoarea fiecăruia dintre aceste bunuri să nu depășească 5000 lei;
• bunurile copiilor debitorului;
• ordinele, medaliile, alte semne distinctive cu care a fost decorat debitorul sau membrii familiei sale;
• produsele alimentare necesare debitorului și membrilor familiei sale timp de 3 luni, iar dacă debitorul se ocupă exclusiv cu agricultura, alimentele necesare până la noua recoltă, animalele destinate obținerii mijloacelor de subzistență și furajele necesare pentru aceste animale până la noua recoltă;
• inventarul agricol, inclusiv animalele de muncă, furajele pentru aceste animale și semințele pentru cultura pământului, dacă debitorul se ocupă cu agricultura, în măsura necesară continuării lucrărilor în agricultură;
• combustibilul, cărbunele, lemnele necesare debitorului și membrilor familiei sale pentru prepararea bucatelor și încălzirea locuinței calculate pentru  3 luni de iarnă;
• obiectele de cult religios, portretele de familie, verighetele sau alte obiecte care au o valoare sentimentală sau personală, cu excepția bijuteriilor sau altor obiecte de lux;
• obiectele necesare debitorului pentru a-și continua exercitarea profesiei sau ocupației;
• mijloacele de transport speciale pentru persoanele cu dizabilități, obiectele indispensabile persoanelor cu dizabilități și cele destinate îngrijirii bolnavilor;
• autovehiculul, dacă acesta este în mod indispensabil necesar debitorului și membrilor familiei sale și care valorează cel mult 5 salarii medii pe economie;
• bunul imobil cu destinație locativă în care debitorul are viza de domiciliu, cu condiția că debitorul și soțul/soția, copilul minor, inclusiv cel adoptiv sau persoana aflată la întreținerea debitorului nu au o altă locuință în proprietate sau în folosință, iar valoarea creanțelor nu depășește 15 salarii medii pe economie;
• animalele de companie cu excepția celor crescute în scopuri comerciale;
• alte bunuri care, conform legii, nu pot fi urmărite.

O altă modificare la Cod vizează prioritizarea urmării altor bunuri decât cele imobile, indiferent de faptul dacă bunul imobil respectiv este unicul domiciliu al debitorului sau nu. Astfel, art. 94 va fi completat cu alineatul (1¹) în următoarea redacție:

”(1¹) În cazul documentelor executorii privitoare la creanțe a căror valoare nu depășește 15 salarii medii pe economie, urmărirea bunurilor imobile ale debitorului poate fi făcută numai dacă acesta nu are alte bunuri urmăribile sau dacă are bunuri urmăribile, dar acestea nu pot fi valorificate sau nu pot acoperi valoarea creanței urmărite. Refuzul nejustificat al debitorului de a furniza executorului judecătoresc informațiile, lămuririle și dovezile necesare, precum și furnizarea cu rea-credință de informații incomplete în legătură cu existența și valoarea unor bunuri mobile ori a unor venituri de natură a fi valorificate în vederea acoperirii integrale a creanței permit declanșarea urmăririi silite imobiliare chiar dacă valoarea creanței nu depășește 15 salarii medii pe economie.”

Articolul 110 din Codul de executare va fi expus în redacție nouă și va prevedea excluderea din lista veniturilor urmăribile a burselor, precum și a veniturilor obținute din salariu sau alte surse, care cumulativ nu depășesc cuantumul salariului minim garantat în sectorul real (2.935 lei pentru anul 2021), precum și prestațiile de asigurări sociale prevăzute la art.5 din Legea nr.289/2004.

Totodată, art. 110 va prevedea o excepție, potrivit căreia unele venituri ale debitorului vor putea fi urmărite în cazul încasării pensiei de întreținere, prejudiciilor cauzate prin schilodire sau prin o altă vătămare a sănătății sau în legătură cu pierderea întreținătorului, dar nu mai mult de 20% din valoarea lunară a venitului indicat. 

”Articolul 110. Veniturile care nu pot fi urmărite

(1) Nu pot fi urmărite următoarele venituri ale debitorului:

1. sumele plătite în legătură cu deplasarea în interes de serviciu, cu transferul, cu angajarea sau cu trimiterea la muncă în altă localitate, plata suplimentară pentru lucrul legat de deplasări frecvente;
2. bursa;
3. veniturile (din salariu sau din alte surse) care cumulativ nu depășesc cuantumul salariului minim garantat în sectorul real;
4. indemnizațiile plătite mamelor cu mulți copii sau mamelor singure;
5. pensiile de întreținere;
6. indemnizația unică acordată la nașterea copilului și indemnizația lunară acordată pentru creșterea copilului pînă la vîrsta de 3 ani;
7. prestațiile de asigurări sociale prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a) – d) și lit. g) din Legea privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale;
8. indemnizațiile de deces și de ajutor de deces;
9. sporurile pentru muncă în condiții grele sau vătămătoare;
10. indemnizațiile de eliberare din serviciu;
11. indemnizațiile persoanelor care au avut de suferit de pe urma avariei de la C.A.E. Cernobîl;
12. pensia de urmaș stabilită părintelui sau tutorelui (curatorului) pentru copii;
13. compensațiile nominative;
14. alocațiile sociale de stat;
15. partea pensiei în mărimea cuantumului minim garantat al salariului în sectorul real, cu excepția cazurilor de încasare a pensiei de întreținere.

(2) Veniturile debitorului indicate la alin.(1) lit. b), c) și lit. g) pot fi urmărite doar în cazul încasării pensiei de întreținere, prejudiciilor cauzate prin schilodire sau prin o altă vătămare a sănătății sau în legătură cu pierderea întreținătorului, dar nu mai mult de 20% din valoarea lunară a venitului indicat.”

Modificarea propusă la art.147 din Codul de executare prevede completarea articolului cu trei alineate noi, (2¹), (2²), (2³), care să stabilească interdicții de efectuare a evacuării silite a debitorului și membrii familiei sale în perioada rece a anului, precum și în perioada stărilor de urgență, de asediu sau de război sau în perioada stării de urgență în sănătate publică.  Interdicțiile nu se vor aplica pentru situațiile când evacuarea rezultă din relații de locațiune a imobilului, rezoluțiune/anulare a contractului de vânzare-cumpărare sau întoarcere a executării silite.

„(2¹) Evacuarea silită din bunul imobil cu destinație locativă în care debitorul își are unicul domiciliu nu poate fi făcută de la data de 1 decembrie  și până la data de 1 martie a anului următor, decât dacă creditorul face dovada    că el și membrii familiei sale nu au la dispoziție o locuință corespunzătoare ori că debitorul și membrii familiei sale au o altă locuință corespunzătoare  în care s-ar putea muta de îndată.

(2²) Interdicția prevăzută la alin.(2¹) se aplică și în cazul declarării stării de urgență, de asediu sau de război, precum și în cazul declarării stării de urgență în sănătate publică de organele abilitate în acest sens.

(2³) Interdicția prevăzută la alin. (2¹) și alin. (2²) nu se aplică pentru situațiile când evacuarea rezultă din relații de locațiune a imobilului, rezoluțiune/anulare a contractului de vânzare-cumpărare sau întoarcere a executării silite.”.

În cazul aprobării legii, urmărirea bunurilor, reținerile veniturilor debitorului, precum și evacuările silite inițiate până la data intrării în vigoare a noii legi vor continua potrivit prevederilor acesteia.