Într-un interviu pentru Radio Chișinău, realizat de Cristina Păpușoi, oficialul de la București a declarat că statul român va continua să susțină Republica Moldova și să investească în educație, cultură, infrastructură.

Natalia Intotero a reiterat susținerea Guvernului român la identificarea unei soluții politice durabile la diferendumul transnistrean în formatul „5+2”,  cu respectarea independenței, suveranității, integrității teritoriale și a ireversibilității parcursului european al Republicii Moldova.

De asemenea, ministrul pentru Românii de Pretutindeni de la București a spus că în Anul Centenarului, unul important pentru România, se vor derula mai multe proiecte care să vină în sprijinul românilor de pretutindeni. „Eu cred că fiecare român de pretutindeni ambasadorul României”, a spus Natalia Intotero.

Î: Domnă ministru, sunteți într-o vizită la Chișinău într-un an special, în Anul Centenarului. Ce proiecte vor fi implementate în acest an în Republica Moldova cu suportul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni?

În acest an 2018, un an important pentru România, am încercat derularea câtor mai multor proiecte care să vină în sprijinul românilor de pretutindeni fie din zona comunităților istorice, fie că vorbim de partea de diasporă a noastră. Eu cred că fiecare român de pretutindeni ambasadorul României. Finanțăm domeniile de activitate care au beneficiat și în anii precedenți de finanțare. O prioritate este componenta educație prin care finanțăm toate proiectele care vin să susțină limba română, de asemenea componenta culturală. O componentă la fel de importantă este aceea de a susține mass-media în limba română pretutindeni în lume, acolo unde avem români. Foarte important pentru noi este componenta societății civile și încurajarea românilor de a se constitui în asociații, fundații pentru a deveni mai puternici. De asemenea, componenta spiritualitate și tradiție prezintă o prioritate. Anul acesta avem un domeniu nou – „Centenar”, prin care ne propunem să marcăm acest an foarte important.

Un aspect de noutate este acel capitol prin care ne propunem să luptăm pentru drepturile și libertățile românilor noștri de pretutindeni. Ne propunem cât mai multe campanii de prevenire, de conștientizare a românilor, în special pe componenta de diasporă, cu privire la drepturile și libertățile pe care le au românii care doresc să călătorească, să muncească sau să studieze în țările din afara granițelor României. Ne propunem să organizăm o campanie de informare în lunile mai-iunie, pe componenta tineri, încercăm să ajungem în toate județele țării și să discutăm cu tinerii care vor să studieze, să muncească sau să călătorească în țările din afara granițelor României, pentru a ști, dacă vor fi în dificultate, să cunoacă unde pot apela, cine le răspunde la un număr de telefon 24 din 24. Dar de asemenea, vrem ca ei să conștientizeze importanța cunoașterii legislației țării în care ei aleg să studieze sau să călătorească(...)

Î: Statul român sprijină de a lungul timpului, inclusiv financiar mai multe proiecte în Republica Moldova. Spre ce domenii se vor îndrepta în perioada următoare investițiile românești aici, în special cele ale ministerului pe care îl conduceți?

Finanțăm așa cum spuneam, proiecte care vin să păstreze limba română, cultura, tradiția, spiritualitatea, mass-media în limba română, care este foarte importantă pentru informarea cetățenilor, dar și pentru păstrarea identității noastre. Și nu în ultimul rând, derulăm o campanie intitulată „Centenar prin înfrățire”, o campanie prin intermediul căreia ne propunem să facilităm înfrățiri între localități din Republica Moldova și unități administrativ-teritoriale din România, dar și înfrățiri între raioane din Republica Moldova și consilii județene din România. Prin intermediul acestei campanii și acestor înfrățiri se pot realiza și proiecte de investiții - sprijin din partea unităților administrativ-teritoriale din România pentru unități administrativ-teritoriale din Republica Moldova. De asemenea, Guvernul susține continuarea investițiilor în domeniul educației, infrastructurii etc.

Î: Ați discutat cu reprezentanții Biroului pentru relații cu diaspora de la Chișinău organizarea unor activități comune dedicate diasporei. Despre ce este vorba mai exact?

Ne-am propus ca în următoarea perioadă să venim cu propuneri de proiecte concrete pe care le putem derula împreună cu Biroul pentru Relații cu Diaspora de la Chișinău. Mi-aș dori foarte mult ca să participe la proiectele pe care le avem în derulare în țările cu comunități numeroase de români. Aici mă gândesc la „Ziua portului popular”, un eveniment pe care noi îl vom avea în luna mai, la Bruxelles, când vom încerca să facem o expoziție, dar și o paradă a portului popular românesc. Atunci noi vom încerca să premiem cei mai buni zece români din Belgia. Este un proiect dedicat acestui an Centenar, prin care ne propunem să premiem 100 de români de succes din cele mai mari zece țări cu comunități românești. Acesta poate să fie un exemplu și un schimb de experiență pentru Republica Moldova. Noi ne-am dori ca la următoarea ședință comună a Guvernelor de la București și Chișinău să semnăm acel memorandum de colaborare și atunci să și venim cu un proiect concret, un calendar de activități pe care-l vom gândi până atunci.

Î: Un alt subiect pe care l-ați discutat la Chișinău a fost respectarea dreptului fundamental la educație în limba maternă pe ambele maluri ale Nistrului. Ce acțiuni intenționează să întreprindă Ministerul pentru Românii de Pretutindeni pentru a proteja dreptul la educație în limba română a elevilor din regiunea transnistreană?

Am reiterat susținerea părții române la identificarea unei soluții politice durabile la diferendumul transnistrean în formatul „5 +2”,  cu respectarea independenței, suveranității, integrității teritoriale și a ireversibilității parcursului european al Republicii Moldova. De asemenea, am abordat concret anumite aspecte de colaborare între ministerul pe care îl conduc în vederea sprijinirii politicilor de reintegrare derulate atât de Ministerul Educației, Cercetării și Culturii, cât și din partea vicepremierului pentru reintegrare, Cristina Lesnic, cu accent pe sfera educației în limba română. În acest context, am salutat campania derulată de Biroul pentru politici de reintegrare „O carte pentru educația ta”. Am conștientizat încă o dată nevoia de carte românească în Republica Moldova și am făcut un apel către oficialii responsabili de la Chișinău pentru a veni cu propuneri concrete titluri de carte românească necesară actului educațional. În momentul de față,  avem la minister un număr de trei mii de titluri de carte, care sunt pentru Republica Moldova. Împreună cu misiunea diplomatică de aici, din Chișinău, cu domnul ambasador Ioniță, în următoarea perioadă vom identifica posibilitatea de aducere a acestor cărți și distribuirea acestora în funcție de zonele de necesitate. Ni s-a adus la cunoștință că în special în zona rurală e foarte importantă existența acestor exemplare de carte românească. Avem în cadrul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni și un proiect 100 de biblioteci pentru românii din afara granițelor, dar și un proiect prin care vom distribui suport de curs, material didactic pentru cei care ne fac această solicitare.

Oarecum, tot pe parte educațională continuăm încă un proiect, început în 2017 „Descoperă și cunoaște România”, prin intermediul căruia 450 de etnici români au posibilitatea să vină să cunoască România. Vorbim aici de etnici din Republica Moldova, Ucraina, Ungaria, Serbia, Bulgaria. În cadrul acestor 3 zile de sejur în România ei vor avea întrevederi cu români, cu oficialități: primari, parlamentari, reprezentanți ai bisericii. De asemenea, vor avea posibilitatea să efectueze anumite vizite de documentare.

Î: Chiar dacă situația s-a schimbat în bine în ultima vreme, presa românească și în special televiziunile din România sunt foarte slab reprezentate în Republica Moldova, inclusiv în rețelele de cablu, dominate posturile rusești. Operatorii de aici invocă faptul că televiziunile din România nu pot nu sau nu vor să-și extindă drepturile de televizare și în stânga Prutului pentru a nu suporta cheltuieli suplimentare. Ce poate face statul român în această privință?

Ceea ce privește televiziunile și posturile de radio de stat, acestea sunt prezente. ceea ce privește televiziunile cu capital privat este o decizie a lor, pe care noi nu ne o permitem să o comentăm sau să o judecăm în vreun fel. Ceea ce pot să vă spun din partea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni este că noi acordăm o importanță mass-mediei în limba română. Prin intermediul proiectelor pe care noi le desfășurăm ne propunem să încurajăm existența acestora prin partea de finanțare în spațiile unde avem români, fie că vorbim de etnicii din comunitățile istorice, fie că vorbim despre românii din diaspora de mobilitate. Presa are un rol foarte important, de aceea este o prioritate a noastră.

Î: Care sunt prioritățile Minsiterului pentru Românii de Pretutindeni nu doar față de comunitățile românești istorice, ci și față de comunitățile din diasporă, cum ar fi Italia, Spania, SUA etc?

O prioritate este cea de a încerca să venim cu proiecte prin care se încurajăm pe românii care își doresc să se întoarcă acasă. Noi susține demersurile din partea Ministerului pentru Fondurile Europene și rolul nostru e de a informa pe românii din diasporă despre posibilitatea de a accesa fonduri europene pentru a reîntoarcerea acasă. Un proiect demarat în acest sens este „ Diaspora Start Up”(...) De asemenea, prin tot ceea ce înseamnă program de guvernare încercăm să venim cu măsuri prin care să-i încurajăm să se întoarcă acasă. Una dintre aceste măsuri este chiar și Legea salarizării unitare, care chiar dacă a stârnit anumite controverse, acolo unde s-au întâlnit anumite sincope au fost remediate. Săptămână trecută am fost într-o vizită în Spania, unde m-am întâlnit cu români plecați la muncă acolo, la ora actuală, un medic în România, conform aceste legi, are același salariu ca un medic în Spania sau în Franța. Ceea ce pentru foarte mulți reprezintă o încurajare să se întoarcă acasă.

În egală măsură, acordăm o prioritate educației copiilor români care s-au născut în țările cu diasporă numeroasă.  Pentru că un factor improtant în momentul întoarcerii acasă este ca aceștia să se integreze în ațră, în procesul educațional și să nu întâmpine dificultăți.

Ce mesaj le-ați transmite românilor din Republica Moldova în Anul Centenar?

Î: Este un an foarte important pentru fiecare dintre noi. Eu mă simt binecuvântată și cred că așa ar trebui să ne simțim fiecare dintre noi, că suntem în viață în acest an. Ar trebui să ne gândim la toți cei care nu mai sunt acum în viață, cât de mult și-ar fi dorit să fie în 2018 în România, cât de mult și-ar fi dorit să fie la Alba-Iulia. Profit de această ocazie și îi invit pe toți radioascultătorii dvs să participe la evenimentele dedicate Centenarului. Să încercăm să aducem un gând bun pentru România, să-i mulțumim lui Dumnezeu că suntem în viață, că trăim în pace. Cât de importantă este pacea într-o lume zbuciumată!Să ne rugăm bunului Dumnezeu pentru români, indiferent de locul unde aceștia s-ar afla în lume. Și să ne mai punem o întrebare: „Ce face țara mea pentru mine, dar și fac și eu pentru țara mea?”.