EXCLUSIV | Iurie Leancă: Cu rușii am fost, mersi, știm ce înseamnă asta, între noi există Ucraina (AUDIO)

  • 14 Ianuarie 12:45
0%

Vicepremierul pentru integrare europeană, Iurie Leancă, susține că ar dori ca cetățenii să resimtă beneficiile pe care le aduce apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană.Într-u n interviu acordat pentru Radio Chișinău, Iurie Leancă, a declarat că relația Chișinăului cu Bruxelles-ul este una suficient de matură și că acum sunt importante reformele în justiție și comunicarea mai eficientă cu partenerii europeni.

Totodată, el crede că Republica Moldova trebuie să demonstreze acum că avansarea către UE, pe care a avut-o între 2009 și 2014, „nu a fost un accident”.

Potrivit oficialului, în următorii 2-3 ani obiectivul de țară al Republicii Moldova ar trebui să fie obținerea statutului de candidat la integrarea în Uniunea Europeană. Cât despre relația cu Federația Rusă, Iurie Leancă o califică drept una complicată.

Domnule Leancă, ați preluat mandatul de vicepremier pentru integrare europeană acum câteva zile. Care sunt prioritățile Dvs. pentru acest mandat?

Mandatul nu e de lungă durată, e până la alegerile parlamentare, astfel încât, pe de o parte suntem constrânși de timp, pe de altă parte tot ce înseamnă integrare europeană, și fiind responsabil de acest domeniu, înseamnă reforme acasă, o implementare mai eficientă a Acordului de Asociere, o coordonare mai bună între instituții, o coerență între aceste reforme și axarea pe câteva elemente-cheie.

Pe de altă parte, integrarea europeană înseamnă o comunicare mult mai eficientă, mult mai intensă cu partenerii noștri europeni. În primul rând, obiectivul va fi să facem așa încât și cetățeanul să vadă beneficiile în urma implementării acestui Acord de Asociere, prin intervenția pe domenii care sunt extrem de importante pentru funcționarea instituțiilor din R. Moldova: justiția, bineînțeles, și punerea în aplicare a tot ce înseamnă acest pachet de integritate, valorificarea potențialului Zonei de Liber Schimb.

Ultimii 2-3 ani s-au înregistrat mișcări spectaculoase, dar acum potențialul e încă mare și vom încerca să-l impulsionăm, astfel încât să creștem potențialul nostru de export pe piața UE, care este o piață previzibilă. Sper că în zilele următoare vom avea și o intrare în forță a Transgazului  în Republica Moldova și angajamente foarte clare de tot ceea ce înseamnă construcția gazoductului până la Chișinău.

Aș mai menționa un subiect, care ține de comunicare. Noi suntem în mijlocul unui război propagandistic mare, care se pliază și pe acest război rece dintre Est și Vest, din păcate. Și din acest motiv, comunicarea și explicarea cetățenilor cine sunt prietenii noștri, de unde vine lucoarea de data asta, ce beneficii aduce, este o chestie necesară. Vrem o comunicare mult mai strânsă cu parteneri noștri. De aceea, cred că într-o săptămână voi pleca la Bruxelles.

Până în prezent, în Guvernul Republicii Moldova atribuțiile cu privire la integrarea europeană erau deținute de ministrul de Externe. De ce s-a decis separarea acestora?

Nu este un model nou. Acest model se practică și în Ucraina, și în Georgia. Chiar și în Slovacia a existat un oficiu separat de Ministerul de Externe. Raționamentul a fost următor: avem nevoie de o impulsionare a dialogului nostru cu UE. Dacă vom compara dialogul nostru cu UE în perioada 2009-2014 și perioada imediat următoare vom vedea viteze diferite, astfel încât trebuie să revenim la viteza și intensitatea de altădată, fiindcă atunci vom reuși să depășim anumite divergențe și vom putea beneficia de un sprijin mult mai mare: atât politic, cât și economic.

Ministerul de Externe, pe lângă dimensiunea integrării europene are și alte competențe, este restul lumii, pe care nu putem să-l ignorăm, sunt probleme care țin de aspecte consulare. Sigur că integrarea europeană este o prioritate, dar gama de preocupări a MAEIE e mult mai largă. Și atunci, această funcție, pe care o preiau eu, cea de vicepremier pentru integrare europeană, va fi să concentrăm atenția în mod special pe tot ce înseamnă coordonarea acasă și comunicarea pe din afară.

La ce etapă este acum integrarea europeană a Republicii Moldova, deoarece mulți analiști se arată sceptici în ceea ce privește o posibilă aderare a RM la UE într-un viitor previzibil?

Nu știu dacă pot găsi acum calificarea necesară și nu știu dacă e cazul să caut cuvinte. E o relație suficient de matură, o relație, care a cunoscut și momente mai bune. Criza din 2015 și parțial din 2016, bineînțeles că a lăsat o anumită amprentă asupra relației noastre cu Bruxelles-ul. Republica Moldova nu are altă alternativă dacă vrem să devenim un stat  funcțional decât printr-o conlucrare mult mai bună cu UE, decât printr-o conturare clară a perspectivei noastre, prin reforme acasă, generând argumente și folosind aceste argumente pentru a ne apropia de UE.

Există sau nu perspective pentru aderare? Există articolul 49 al Tratatului de la Lisabona, care stipulează că orice stat european are dreptul să aplice. Suntem stat european și nimeni nu contestă europenitatea noastră. Este dreptul nostru inalienabil. Problema este să generăm acasă un astfel de comportament prin acțiunile pe care le întreprindem, prin care să demonstrăm că perioada din 2009 și 2014 nu a fost un accident, dar a fost un început. Dorim să consolidăm acest început de reforme coerente acasă și o mișcare pe potrivă înspre Bruxelles, prin România, cu România împreună.

Cum a afectat modificarea sistemului electoral relațiile dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, pentru că mai multe instituții europene au criticat această schimbare? Cum ar putea fi depășite aceste tensiuni?

Legea respectivă a generat anumite controverse și e un lucru cunoscut și nu am nicio intenție să ascund. Dar este o lege adoptată deja, deci este un fapt împlinit deja. Acum ceea ce contează este cum vom implementa această lege. În funcție de felul în care vom transpune în viață prevederile legii, va depinde atitudinea din partea comunității europene față de Republica Moldova, în mod special față de acest domeniu.

Am avut discuții și în coaliția majoritară și în Guvern. Toată lumea își dă seama cât de important va fi să respectăm cu strictețe prevederile acestei legi, să nu așteptăm doar în campania electorală propria-zisă, dar și până atunci să demonstrăm că știm să ne comportăm civilizat, să respectăm principiile democratice. În funcție de asta vom fi judecați și vor fi luate unele decizii, inclusiv pe asistența macro-financiară.

Aș vrea să vorbim și despre conflictul transnistrean în contextul integrării europene. În ce măsură existența acestui conflict este o piedică pentru integrarea europeană a R. Moldova?

Bineînțeles că existența unui teritoriu pe care nu-l controlează autoritățile constituționale este o problemă, e o dificultate. Dincolo de faptul că e o zonă necontrolată, creează probleme și la implementarea Acordului de Asociere sau a Zonei de Liber Schimb. Nu în zadar, a fost nevoie în 2014 de formule temporare pentru a permite cumva integrarea acestei regiuni în regimul nou comercial, de exemplu. Din punctul meu de vedere, nu este cazul să folosim conflictul transnistrean drept un pretext pentru a nu avansa cu reformele acasă și a nu avansa pe dimensiunea apropierii de UE.

E adevărat, că e greu să ne imaginăm, în mod special, după precedentul cipriot, că am putea adera la UE cu un conflict nereglementat. Dar să devenim țară-candidată, chiar având într-o anumită perspectivă acest conflict pe teren, nu ar trebui să fie o problemă. Discuțiile anterioare ne-au arătat că pentru a deveni țară-candidată și asta ar trebui să fie obiectivul nostru de doi-trei ani să putem depune cererea de aderare, să fie un răspuns favorabil la această cerere. Să fii o țară candidat înseamnă să intrăm pe altă traiectorie. Când începi negocierea aderării și când ești pregătit pentru a ajunge la un standard mediu pe diverse domenii: începând cu instituțiile funcționale, lupta împotriva corupției, terminând cu infrastructura, administrația.

Adică pentru următorii 2-3 ani, un obiectiv al Republicii Moldova ar fi să devină țară-candidată la UE?

Țara să depună cererea și să fie sigură că momentul în care depune cererea reacția va fi pozitivă, așa cum discutam în 2014, când erau premise pentru a dispune cererea în 2015 sau 2016.

Credeți că în 2014, aveam mai multe șanse să avem statut de stat candidat la aderarea la UE?

Păi, bineînțeles. Atunci, având o imagine foarte pozitivă și un dialog foarte activ și cu instituțiile Uniunii Europene și cu unele țări-membre, având anumite înțelegeri, inclusiv cu țările care uneori erau mai reticente față de extinderea Uniunii Europene spre est, nu pot afirma să exista un consens total între cele 28 de țări, dar câștigam terenul. Avansam, ne mișcam tot mai spre vest și am avut discuții foarte concrete în acest sens.

Din păcate, criza din 2015, a creat multe probleme de percepții, de atitudine și acum e mult mai greu să refaci încrederea care a existat, decât să o clădești pe teren virgin așa cum a fost în 2009. Dar nu este imposibil. Noi pur și simplu nu avem alternative. Noi avem două soluții: sau spre est sau spre vest, sau cu rușii sau cu occidentali. Cu rușii am fost, mersi, știm ce înseamnă asta, între noi și ei există Ucraina. Acum datoria noastră este să mergem spre vest și asta trebuie să o facem pas cu pas, sigur că cu ritmuri mult mai accelerate, fiindcă nu mai avem timp, altfel o să pierdem populația, lumea pleacă.

În acest context nu putem să nu vorbim și despre relația cu Federația Rusă. Cum ați caracteriza relația pe care o are Chișinăul cu Moscova? Reprezentanții Ministerului de Externe rus au amenințat Republica Moldova  cu „acțiuni de răspuns” la Legea anti-propagandă, adoptată la Chișinău. Cum calificați aceste acuzații și în ce măsură Rusia poate împiedica apropierea RM de UE?

Relația cu Federația Rusă este într-o zonă de impas, poate fi caracterizată ca o relație fără dialog activ. Rădăcinile sunt mai vechi, inclusiv sancțiunile impuse în 2014, atunci când am semnat Acordul de Asociere, care au demonstrat încă o dată că Federația Rusă operează cu anumite instrumente care țin de trecut și nu de prezent și viitor. Și, din păcate, aceste sincope nu au dispărut.

Relația este una complicată. Ați văzut că au scăzut și schimburile comerciale. Lumea se reorientează spre Occident, ceea ce e absolut firesc; de acolo nu ne putem aștepta la o astfel de împletire a dialogului politic cu cel economic. Relația noastră cu Federația Rusă nu cred că are un impact direct asupra relației cu Occidentul.

La începutul interviului, ați spus că intenționați să mergeți peste o săptămână într-o primă vizită la Bruxelles. Ați stabilit cu cine veți avea întrevederi și ce subiecte vor fi discutate?

Agenda este în proces de formare. Mă voi vedea cu câțiva comisari, voi avea întâlniri și în Parlamentul European. Vom discuta despre Acordul de Liber Schimb, vom vedea ce vom putea face să obținem mai multe cote, cum am putea să fim ajutați să putem veni cu noi produse moldovenești pe piața europeană. Sper că vom veni cu schimbări într-o jumătate de an, ceea ce ar putea duce și la creșterea economică acasă. Voi discuta și aspectul energetic, să vedem cum îl plasăm și într-un context regional.

Tags

Alte Noutati

LIVE: Radiojurnalul de noapte București
Meteo Chişinău
19 °C
Furtună cu ploaie ușoară
Umiditate:93 %
Vint:3,1 m/s
Sâm
13 °C
Dum
14 °C
Lun
18 °C
Mar
21 °C
Mie
20 °C

Curs oficial BNM 29 Mai 2018

MDL RATĂ TREND
EUR 19.6728 -0.0616
USD 16.8771 0.0237
RON 4.2434 -0.0202
UAH 0.6459 0.0016
RUB 0.2706 -0.0015
Arhivă Radio Chișinău