Evoluția învățământului în Basarabia, după Marea Unire din 1918: „Cele patru clase la români, au echivalat cu o adevărată facultate”

  • 01 Decembrie 2019 09:15
Evoluția învățământului în Basarabia, după Marea Unire din 1918: „Cele patru clase la români, au echivalat cu o adevărată facultate”

Înfăptuirea Marii Uniri din 1918, pentru Basarabia a adus condiții favorabile, în primul rând, pentru învățământ. Până atunci, când se afla în componența Imperiului Rus, populația din provincie era aproape în totalitate analfabetă. Pentru mulți basarabeni, școala românească, cele patru clase la români, au echivalat cu o adevărată facultate. Relatează Aliona Savca:

Înfăptuirea Marii Uniri din 1918, pentru Basarabia a adus condiții favorabile, în primul rând, pentru învățământ. Până atunci, când se afla în componența Imperiului Rus, populația din provincie era aproape în totalitate analfabetă. Pentru mulți basarabeni, școala românească, cele patru clase la români, au echivalat cu o adevărată facultate. Relatează Aliona Savca:

Trecut de 80 de ani, Mina Bradu din satul Fântâna Albă, raionul Edineț își amintește cu nostalgie de anii de școală. Copii, spune el, erau setoși de carte. Obligatoriu, o dată pe săptămână aveau lecție de religie. Școală se afla lângă biserică.

„La școală, începând cu clasa I, venea părintele și avea o lecție pe săptămână. În școală eram mai mulți elevi, aveam icoană, sus, în partea de răsărit. Intra părintele în școală și noi copiii de ridicam în picioare cu fața la icoană, o rugăciune la început “Doamne, Doamne, ceresc Tată, Noi pe tine te rugăm, Întărește a noastră minte, Lucruri bune să învățăm.” Asta la începutul lecției și la sfârșit recitam altă rugăciune.”

Pentru regretata pictoriță Eleonora Romanescu, școala, în perioada interbelică, se asocia în primul rând cu disciplina. Într-un interviu pentru Radio Chișinău, ea povestește de educația în școli, promovată cu multă strictețe, elevii înțelegeau că este o necesitate și astfel erau motivați să învețe.

„Era o disciplină la un nivel foarte înalt. Era cerințe față de noi, începând cu uniforma, pantoful, fileul pe cap, gulerașul să fie scrobit. În tot cazul erau cerințe, adevărat, cerințe foarte necesare pentru formarea elevului ca ordine.”

În perioada interbelică în Basarabia a început un mare proces de construcție a școlilor. S-a dezvoltat o rețea întreagă de școli speciale: pentru băiți, pentru fete, grădinițe, școli pentru pregătirea conducătorilor și educatorilor pentru grădinițele de copii. Eleonora Romanescu povestește că orașul Chișinău era plin de elevi.

„Exista în Chișinău o mulțime de licee de băieți și de fete, liceul eparhial, școala normală, liceul „Dadiani” , liceul Regina Maria” , liceul pentru fete și băieți „Hajdeu”, liceul militar. Pe stradă era plin Chișinăul de elevi și aveau număr aici, inițialele școlii B.H, Bogdan Hajdeu și numărul și dacă unii dintre ei făcea prostii pe undeva, poliția imediat îi lua numărul și îl dădea la școală. De multe ori se întâmpla că îl elimina.”

Potrivit statisticilor, între anii 1918 și 1940, în Basarabia au fost deschise în total 189 școli urbane și 1721 școli rurale, cu 275.637 de locuri, ceea ce însemna că aproape în fiecare sat a fost deschisă câte o școală. În afară de aceasta, în Basarabia au funcționat circa 30 de școli medii.

 

Tags

Alte Noutati

LIVE: Muzică
Meteo Chișinău
12
Cer fragmentat
Umiditate:81 %
Vint:4,6 m/s
Tue
12
Wed
13
Thu
15
Fri
15
Sat
15

Curs oficial BNM 25 Mai 2020

MDL RATĂ TREND
EUR 19.2923 -0.2119
USD 17.6937 -0.0608
RON 3.9835 -0.0437
UAH 0.6623 -0.0017
RUB 0.2465 -0.0042
Arhivă Radio Chișinău