Europenii îi cer lui Trump să trimită avioane F-35 în România pentru a proteja Ucraina (The Times)
-
21 August 08:20
Sursa foto: Hollandse Hoogte / Shutterstock Editorial / Profimedia
Țările europene doresc ca președintele Trump să desfășoare avioane de vânătoare americane în România, ca parte a garanțiilor de securitate oferite de SUA pentru a pune capăt războiului din Ucraina, potrivit informațiilor obținute de cotidianul britanic „The Times”. Astfel, șefii militari din Europa discută despre desfășurarea avioanelor F-35 în România, unde NATO construiește cea mai mare bază aeriană de pe continent, pentru a descuraja Rusia să invadeze din nou Ucraina, scrie publicația de la Londra, transmite News.ro.
Luni, 18 august, Donald Trump a exclus desfășurarea de trupe americane pe teren în Ucraina, dar a declarat că este dispus să ofere sprijin „aerian” ca parte a garanțiilor de securitate oferite de SUA, scrie sursa citată.
După întâlnirea de la Casa Albă, la care au participat președintele Zelenski și liderii europeni, mai mulți lideri militari au avut o reuniune la Washington pentru a discuta despre logistica sprijinului american. Generalul Dan Caine, președintele Statului Major Întrunit al SUA, i-a găzduit pe șefii armatelor din Marea Britanie, Germania, Franța, Finlanda și Italia pentru a discuta despre garanțiile de securitate americane.
În prezent, NATO desfășoară misiuni de poliție aeriană deasupra Mării Negre de la baza aeriană Mihail Kogalniceanu din România, care a fost un hub pentru forțele americane în timpul războiului din Irak și este cea mai probabilă locație pentru avioanele americane, notează The Times.
În plus față de avioanele de vânătoare americane staționate în România, țările europene doresc garanții pentru utilizarea în continuare a sateliților americani pentru GPS și recunoaștere în Ucraina, potrivit cotidianului.
De asemenea, țările europene doresc un angajament din partea SUA de a furniza Ucrainei rachete de apărare aeriană Patriot și NASAMS pentru a contracara atacurile rusești, precum și permisiunea de a zbura cu avioane de spionaj deasupra Mării Negre. Forțele aeriene britanice (RAF) au efectuat misiuni de recunoaștere cu avioane Rivet Joint încă din primele zile ale războiului, dar avioanele fabricate de Boeing necesită aprobarea americană pentru a zbura, precizează The Times.
Ca parte a așa-numitei Coaliții de Voință, Marea Britanie s-a oferit să trimită avioane de vânătoare Typhoon în vestul Ucrainei și o brigadă de 3.000-5.000 de soldați pentru a instrui armata ucraineană. Franța, Canada și Australia ar putea trimite, de asemenea, trupe în vestul Ucrainei.
Amiralul Tony Radakin, șeful forțelor armate britanice și șeful Statului Major al Apărării, a participat miercuri la discuțiile de la Pentagon. Radakin se bucură de încrederea ucrainienilor și a mai atenuat tensiunile dintre Kiev și Washington în trecut, notează The Times. Radakin a participat, de asemenea, la o reuniune virtuală cu șefii apărării din NATO, în cadrul căreia aliații au discutat despre sprijinul acordat Ucrainei.
RUSIA VREA SĂ BLOCHEZE ORICE ÎNCERCARE DE A AJUTA UCRAINA INVOCÂND CONSILIUL DE SECURITATE AL ONU
Cu toate acestea, Rusia se opune desfășurării oricăror trupe occidentale. Miercuri, Serghei Lavrov, ministrul rus de externe, a declarat că Moscova și Beijingul ar trebui să aibă drept de veto asupra sprijinului militar occidental pentru Ucraina și a afirmat că discuțiile NATO despre garanțiile de securitate sunt „o cale ce nu duce nicăieri”.
Lavrov a declarat că garanțiile de securitate discutate între Rusia și Ucraina la Istanbul în 2022 sunt un „exemplu foarte bun” de ceea ce ar aproba Kremlinul. Conform acestor propuneri, cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU – China, Rusia, Statele Unite, Marea Britanie și Franța – ar avea fiecare dreptul de a se opune sprijinuljui militar pentru Ucraina. Un astfel de acord ar permite Kremlinului să blocheze orice încercare de a ajuta Ucraina.
Miercuri, Lavrov a fost evaziv și în privința unei întâlniri între Putin și Zelenski, după ce Casa Albă declarase luni că o astfel de întâlnire ar trebui să aibă loc înainte ca Trump să se ofere să medieze în cadrul unui summit trilateral. Însă Lavrov s-a limitat să declare miercuri că Putin „ia în considerare ridicarea nivelului șefilor delegațiilor” trimise la negocierile existente între cele două părți.
„Suntem deschiși la orice format. Dar când vine vorba de întâlniri la cel mai înalt nivel, acestea trebuie pregătite cu cea mai mare atenție în fiecare etapă, astfel încât summiturile să nu agraveze situația, ci să aducă o concluzie reală la negocierile pe care suntem gata să le continuăm”, a spus Lavrov.
Cele trei runde de negocieri de pace de la Istanbul din acest an au înregistrat progrese nesemnificative și au fost tratate cu dispreț de Kremlin. Principalul negociator rus la aceste negocieri a fost Vladimir Medinski, fost ministru al culturii.
