Într-un interviu acordat agenției France Presse la 100 de zile după preluarea funcției de premier, liderul partidului conservator Noua Democrație a ridicat tonul față de statele Uniunii Europene care refuză să primească migranți.

'Trebuie să existe consecințe pentru cei care aleg să nu participe la acest exercițiu de solidaritate europeană', a subliniat Mitsotakis, a cărui țară a redevenit în acest an principala poartă de intrare a migranților în Europa.

Anterior, premierul a declarat în parlamentul de la Atena că va cere 'sancțiuni specifice' pentru aceste țări, fără însă a le menționa.

Mitsotakis a calificat drept 'inacceptabilă abordarea mai multor state membre (ale UE) care consideră că aceasta nu este câtuși de puțin problema lor'.

În Grecia se află peste 70.000 de solicitanți de azil, dintre care aproape 33.000 pe insulele egeene din apropierea Turciei.

'Noi avem între 3.000 și 4.000 de minori neînsoțiți în Grecia, nu ar fi dificil pentru statele europene să preia o parte a poverii', a pledat Mitsotakis în interviul pentru AFP.

El a promis că, la primul Consiliu European la care va participa joi și vineri, 'va ridica problema împărțirii poverii' migranților, subliniind că 'Grecia nu o poate gestiona de una singură'.

Potrivit UNHCR, în Grecia au sosit în 2019 peste 46.000 de migranți, mai mulți decât în Spania, Italia, Malta și Cipru la un loc. Taberele de migranți sunt deja suprapopulate și nu ar putea suporta un nou val provocat de ofensiva turcă în Siria, pe care, de altfel, Mitsotakis a condamnat-o ferm, avertizând că generează 'un nou pol de instabilitate ce poate crea o nouă presiune migratorie' în Europa.

Premierul grec a considerat de asemenea 'inacceptabil' 'șantajul' președintelui turc Recep Tayyip Erdogan, care a amenințat că va deschide porțile pentru cei 3,6 milioane de migranți de pe teritoriul țării sale, ca reacție la criticile europene față de ofensiva din Siria.

'Comportamentul Ankarei face gestionarea problemei migrației și mai complicată', a spus Mitsotakis, apreciind că 'UE a fost generoasă cu Turcia (prin acordul bilateral din martie 2016 privind controlul migrației)', dar că 'Turcia nu o recunoaște deplin'.

'Suntem un pilon de stabilitate într-o regiune instabilă, nu putem schimba geografia', dar 'avem nevoie de mai mult sprijin din partea Europei', a mai spus prim-ministrul grec.

El a cerut în special 'tehnologii' pentru identificarea ambarcațiunilor încărcate cu migranți înainte ca acestea să plece de pe litoralul Turciei, o întărire a Frontex și o reflecție asupra a ceea ce această agenție poate 'să facă sau să nu facă' în Marea Egee.

Guvernul condus de Mitsotakis și-a anunțat deja planul de a retrimite circa 10.000 de migranți în Turcia până în 2020. În acest scop, 'prioritatea numărul unu este accelerarea procedurilor de azil: când cineva nu este eligibil pentru azil, trebuie retrimis în Turcia', așa cum autorizează acordul UE-Turcia din 2026, a mai afirmat șeful guvernului grec.

Sursa:Agerpres.