Potrivit sursei, anul 2023 a înregistrat un număr record de zile de „stres termic extrem”, adică zile în care „temperatura resimțită” a depășit echivalentul a 46°C, potrivit unui raport al observatorului european Copernicus și al Organizației Meteorologice Mondiale (OMM) publicat luni.

Acest indice de „stres termic” ia în considerare efectul asupra corpului uman al temperaturii combinate cu alți factori (umiditate, vânt, radiații).

Pe lângă valurile de căldură, continentul s-a confruntat cu o serie de fenomene meteorologice extreme în cursul anului: două milioane de persoane au fost afectate de inundații sau furtuni, secete severe au afectat Peninsula Iberică și Europa de Est, iar cel mai mare incendiu de pădure din istoria continentului a devastat 96.000 de hectare în Grecia, potrivit acestui raport anual al Serviciului Copernicus pentru schimbări climatice (C3S), realizat împreună cu agenția ONU responsabilă cu problemele legate de vreme, climă și apă.

Aceste dezastre au costat 13,4 miliarde de euro, din care 80% au fost atribuite inundațiilor într-un an marcat de precipitații mult peste medie, notează cele două instituții.

Impactul asupra sănătății

Raportul lor acordă o atenție deosebită impactului valurilor de căldură asupra sănătății, într-un moment în care încălzirea globală face ca verile să fie din ce în ce mai călduroase și mai mortale pe continent.

„Observăm o tendință de creștere a numărului de zile de caniculă în Europa, iar anul 2023 nu a făcut excepție” cu acest nou record, care nu este însă cuantificat în raport, a declarat Rebecca Emerton, climatolog la Copernicus.

Pentru a măsura acest confort termic, C3S și OMM se referă la Indicele termic universal al climei (UTCI), care reprezintă căldura resimțită de corpul uman luând în considerare nu doar temperatura, ci și umiditatea, viteza vântului, însorirea și căldura emisă de mediul înconjurător, al cărei efect este mai pronunțat în orașe, unde materialele (beton, asfalt etc.) absorb mai multă radiație solară.

Indicele, exprimat ca echivalent al unei „temperaturi percepute” în grade Celsius, cuprinde zece categorii diferite: de la stresul provocat de frigul extrem (peste -40) la stresul provocat de căldura extremă (peste 46), incluzând absența stresului provocat de căldură (între 9 și 26).

Expunerea prelungită la stresul termic crește riscul de îmbolnăvire și este deosebit de periculoasă pentru persoanele vulnerabile.

Măsuri „în curând insuficiente”

La 23 iulie, în plin val de căldură, 13% din Europa se confrunta cu cel puțin un grad de stres termic, un nivel fără precedent.

Căldura extremă a afectat cel mai mult sudul Europei, cu temperaturi ale aerului de până la 48,2°C în Sicilia, cu 0,6 grade sub recordul continental. Cifrele privind mortalitatea excesivă cauzată de căldură în 2023 nu sunt încă cunoscute, dar raportul subliniază că zeci de mii de persoane au murit în Europa în timpul verilor sufocante din 2003, 2010 și 2022.

Cauzată de emisiile de gaze cu efect de seră generate de activitatea umană, încălzirea globală crește intensitatea, durata și frecvența valurilor de căldură. Fenomenul este deosebit de vizibil în Europa, care se încălzește de două ori mai repede decât media mondială și a cărei climă globală este deja cu cel puțin 1,2°C mai caldă decât înainte de era industrială.

Încălzirea crescută din Europa, combinată cu îmbătrânirea populației și cu un număr tot mai mare de locuitori ai orașelor, va avea „consecințe grave pentru sănătatea publică”, adaugă raportul. Iar „măsurile actuale de combatere a valurilor de căldură vor fi în curând insuficiente” pentru a face față.

La nivel global, 2023 a fost cel mai cald an înregistrat vreodată, determinat de schimbările climatice și accentuat de revenirea fenomenului ciclic El Niño. Iar temperatura oceanelor, care absorb 90% din excesul de căldură provocat de omenire, a rămas la niveluri fără precedent în ultimul an.