Rezoluția denunță o 'corupție sistemică' în Ungaria, amenințările împotriva drepturilor persoanelor LGBT+ și ale profesorilor, precum și practica guvernării prin decrete.

Ea a fost adoptată cu 442 voturi pentru, 144 împotrivă și 33 de abțineri de către eurodeputații reuniți în sesiune plenară la Bruxelles.

Rezoluția nu este constrângătoare, iar perspectiva de a vedea Ungaria privată de președinția Consiliului UE pare improbabilă, scrie AFP.

Conform principiului rotației, Ungaria urmează să dețină președinția semestrială a Consiliului UE între iulie și decembrie 2024, după Belgia și înaintea Poloniei.

Parlamentul European 'se întreabă cu privire la capacitatea Ungariei de a se achita de această misiune în mod credibil în 2024 având în vedere nerespectarea de către ea a dreptului și valorilor' UE.

Eurodeputații cer, prin urmare, statelor membre 'să găsească o soluție potrivită cât mai curând posibil' și 'reamintesc că Parlamentul ar putea lua măsurile potrivite dacă o astfel de soluție nu ar fi găsită'.

Tratatul UE, care stabilește principiul 'rotației egale' între statele membre, nu prevede excepție de la regulă.

O derogare a existat într-un singur caz: Marea Britanie a renunțat să exercite președinția Consiliului UE în al doilea semestru din 2017, în urma deciziei de la referendumul din 2016 de ieșire a țării din UE.