EȘTI CEEA CE CITEȘTI | ”Îndemn spre neuitare” – inginerul Anastasia Balmuș, detalii tulburătoare despre soarta compatrioților reprimați de regimul bolșevic (AUDIO)

  • 07 August 15:36
0%
00:00:00
00:00:00

Cartea “Îndemn spre neuitare” a Anastasiei Balmuș, relatează despre destinele a 33 de locuitori din Cimișlia, deportați în perioada 1940-1949. Volumul include mărturii ale oamenilor pașnici, care au devenit incomozi regimului bolșevic din motiv că au făcut parte din elita timpului, fiind primari, membri ai partidelor în timpul conducerii românești, gospodari de frunte, etc. Mulți dintre cei despre care își amintesc urmașii lor, și-au pierdut viața în vagoane supraaglomerate, în taigaua siberiană sau în lagărele morții unde erau mânați de călăii bolșevici.

Președintă a consiliului de administrare a Societății Istorice “Ștefan Cel Mare și Sfânt”, Anastasia Balmuș, este de specialitate inginer, dar această nu o împiedică să se ocupe de cercetarea arhivelor ca un adevărat împătimit de istorie și patriot al neamului.

Istoricul Octavian Țîcu menționează cu referire la această apariție editorială că istoricii pasionați îmbogățesc istoria locală prin detalii care pot să le scape specialiștilor. Anastasia Balmuș a prezentat evenimentele din Cimișlia și localitățile din proximitate cu fidelitate, fiind desemnată câștigătoare a premiului I în campania Săptămâna Memoriei, dedicată deportărilor staliniste în Basarabia, organizată în această vară:

Autoarea a urmărit un fir roșu, așezând Cimișlia și localitățile din proximitate în epicentrul evenimentelor din Basarabia – ocupația sovietică din 28 iunie 1940 , anul de ocupație sovietică 1940-41, intrarea armatelor române la 22 iunie 1941, operațiunea de eliberare și războiul II mondial, revenirea armatelor sovietice, foametea și deportarea din 1949 - cel mai mare val al deportărilor staliniste. A. Balmuș a pornit în cercetarea sa de la Arhiva Națională, dar este o cunoscătoare profundă a arhivelor locale din Cimișlia, care i-au oferit o perspectivă a detaliului – cartea conține multe extrase din notele informative ale NKVD-ului, ale Ministerului de interne, sunt foarte multe mărturii ale oamenilor care au avut de suferit”, menționează istoricul Octavian Țîcu.

În curând va ieși de sub tipar al doilea volum al cărții “Îndemn spre neuitare”, în care autoarea relatează și despre destinele mai multor bărbați din Cimișlia, separați de familiile lor în 1941 și duși în lagărul Ivdel din munții Ural. Supranumit al doilea Auschwitz, Ivdel-lagul, înființat în 1937 prin ordinul NKVD, era renumit pentru regimul atroce, durata medie de supraviețuire în acest lagăr fiind de 2-3 ani. Aici au fost încarcerați și basarabenii arestați, toți ca unul fără sentințe de judecată. Cercetarea arhivelor a început de la interesul cercetătoarei pentru destinul membrului Sfatului Țării, Nicolae Cernov, descendent din satul Ciucur-Mingir, Cimișlia. Anastasia Balmuș:

După câte știm, membrii Sfatului Țării au avut primii de suferit, după venirea bolșevicilor. Am încercat să aflu ceva despre el, dar nici în sat, nici în arhiva raională nu am găsit nicio informație. Căutând în Arhiva Națională, am dat de dosarele acelor bărbați, arestați în anii 1940-41. Erau cei cărora li se pierduse urma, cei despre care soțiile, copii, spuneau că așa și nu mai știu ce s-a întâmplat cu ei, după ce au fost separați de familii în timpul deportării. Din 54 de dosare am aflat soarta a 88 de bărbați. Din aceștia, 63 au fost omorâți și am văzut și documentele despre executarea acestor verdicte. Dacă vorbim de Ivdel-lag, acolo au nimerit 34 de oameni din Cimișlia, din cei cărora le-am cercetat dosarele și 29 din ei și-au sfârșit viața acolo în primul an de detenție. Totuși trei oameni din raionul nostru au supraviețuit în acest lagăr. E vorba de doi foști primari, din satul Sagaidac și un evreu din Cimișlia. În raionul nostru totuși au fost cazuri de supraviețuire în acest lagăr”, spune Anastasia Balmuș.

În cadrul interviului autoarea relatează mai detaliat soarta lui Toma Cobăsneanu din Sagaidac, care a reușit să se întoarcă la baștină, în pofida greutăților.
După primul val de deportări a mai fost un caz în Cimișlia, când 23 de bărbați au fost încarcerați în Ivdel fără motiv, printre care și preotul din localitate, menționează Anastasia Balmuș:

În Arhiva Națională am mai dat de un dosar ce conținea circa 600 de pagini. E vorba de 23 de bărbați din Cimișlia ce au suferit fiind socotiți ca țapi ispășitori pentru faptul că au fost incendiate clădirea NCVD-ului, depozitul cooperativei de consum și alte clădiri. De fapt aceasta o făcuse chiar bolșevicii, urmând teoria lui Stalin a pământului pârjolit... Anul trecut, pe 28 iulie am instalat o plăcuță comemorativă, ultima din proiectul nostru, pe biserica Adormirea Maicii Domnului din centrului orașului. Împreună cu acești 23 bărbați din Cimișlia a fost arestat și preotul bisericii, Haralampie Samburschi, care a slujit 43 de ani. Dar știm, sovieticii nu aveau ochi să-i vadă pe preoți și căutau orice motiv pentru a-i închide. În timpul percheziției au găsit niște lămpi și i s-a incriminat că acestea erau pentru a semnala la avioanele nemțești. L-au învinuit, l-au arestat și a murit în închisoare”.

Anastasia Balmuș constată, cu părere de rău, că basarabenii nu prea cinstesc memoria buneilor, rudelor ce au avut de suferit în urma crimelor comuniste, iar în programa școlară acestor momente istorice li se acordă doar o oră:

Când am făcut manifestarea de comemorare a celor 23 de victime ale represiunilor comuniste, așteptam să vină toți copiii, nepoții, rudele celor ce au suferit pe nedrept. Dar au venit reprezentanți doar de la 2 familii. Din păcate văd că oamenii uită, nu-și cunosc istoria, nu-și cunosc rudele. Mulți spun cu nepăsare – ei, așa au fost timpurile! Cred că trebuie să medităm cu mintea clară și lucidă asupra a tot ceea ce a fost. Dar în primul rând trebuie să ne cunoaștem istoria – a neamului, a familiei, a Basarabiei, ce s-a întâmplat pe această palmă de pământ...”.

Anastasia Balmuș menționează că la inițiativa Asociației istorice „Ștefan cel Mare și Sfânt”, care a adresat un apel către primării, locuitori ai raionului, biserici, în multe localități au fost identificate gropile comune unde au fost înmormântate victimele foametei din anii 1946-47 și ridicate însemne de comemorare.

Mai multe detalii audiați în cadrul interviului realizat de Alina Rusu.

Tags

Alte Noutati

LIVE: Cadre sonore cu Andrei Mîțu
Meteo Chișinău
14
Cer senin
Umiditate:54 %
Vint:1,5 m/s
Thu
19
Fri
21
Sat
22
Sun
19
Mon
17

Curs oficial BNM 22 August 2020

MDL RATĂ TREND
EUR 19.6967 -0.0000
USD 16.6356 -0.0000
RON 4.0711 -0.0000
UAH 0.6064 -0.0000
RUB 0.2255 -0.0000
Arhivă Radio Chișinău