Ion Mischevca atinge în această carte și alte teme, pe care le consideră inseparabil legate de cea a unității neamului –  atitudinea față de familie, femeie, credință, autorul considerând că acestea sunt valori importante ale culturii românești:

“O națiune nu poate exista fără de familie, credință, tradiție, de aceea, din punctul meu de vedere, aceste subiecte pe care le abordez în carte sunt interconectate, interdependente. Noi, din păcate suntem separați nu doar din punct de vedere politic, dar și la nivel de familii... Mulți au plecat peste hotare, și-au lăsat copii, părinți, etc. Familia este foarte importantă, este acea celulă primară, fără de care nu există legătură între om și stat. Iar credința este acel liant, care-i întărește, unindu-i cu trecutul, viitorul și transcendentul”, mai adaogă istoricul și jurnalistul Ion Mischevca.

Autorul a remarcat discrepanța între unionism și stânga radicală, care nu poate accepta valorile caracteristice tradiționalismului, ce se află la temelia unității neamului românesc:

 “Stânga internaționalistă nu poate poate să-și dorească unitate națională, pentru că națiunea nu reprezintă o valoare pentru acest curent. Este o invenție a secolului 19, din punct de vedere al stângii. Pe când noi, cei care ne considerăm de dreapta, conservatori, tradițonaliști, înțelegem că a existat o națiune medievală. Înțelegem că nu ar fi fost realizată Unirea de la 1859, dacă nu ar fi exsitat o națiune românească. Pașoprtiștii au fost cei care au revendicat drepturile naționale ale românilor. Ei,  fiind fii de boieri, intelectuali, înțelegeau foarte bine că sunt parte ai aceleași națiuni. Și chiar dacă vorbeau în grai moldovenesc sau muntenesc, chiar dacă erau la Iași sau la București, ei se înțelegeau de minune în aceeași limbă română!”, afirmă Ion Mischevca.

Autorul a încercat să explice prin această carte că a fi unionist este o stare firească, atât timp cât suntem în afara propriului nostru popor și nu este un lucru reprobabil, cu toate că unii sunt gata să-i blameze pe unioniști. E o stare ce a apărut ca urmare a separării din 1812 și a anexării din 1940, dacă nu ar fi avut loc aceste evenimente istorice, nu ar fi exsitat unionism în Basarabia, susține autorul, citându-l pe reputatul jurnalist Constantin Tănase.

Volumul “Manifest pentru Unire”, a fost prefațat de Președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, care a participat on-line și la lansarea cărții. Istoricul Ion Mischvca afirmă că acest fapt îl onorează și îl obligă la o mai mare responsabilitate ca autor. Totodată această atenție ne convinge pe noi, basarabenii, că  nu suntem uitați de frații de peste Prut:

“Este foarte importantă această susținere din partea unei instituții, precum este Academia Română, emblematică și fundamentală pentru națiunea noastră. Eu personal mă mândresc cu faptul că sunt contemporan cu acest distins savant istoric, Ioan Aurel Pop... Din discuțiile le pe care le-am avut cu Domnia sa, pot să afirm că românii de peste Prut vibrează și sunt foarte receptivi la durerea noastră, a basarabenilor. Domnia sa este ardelean, iar aredelenii la fel au fost sub ocupație străină timp de aproape o mie de ani. Ei înțeleg ce înseamnă să te simți străin la tine acasă, înțeleg lupta pe care o ducem noi cu influiența, cu propaganda rusească...”, menționează autorul cărții.

De multe ori esența este în a-ți adresa întrebări corecte. Anume de aceea, susține Ion Mischevca, cartea sa îl incită pe cititor să-și răspundă la întrebările - cine suntem, de unde venim, încotro de îndreptăm...

Ascultați mai sus integral dialogul cu istoricul Ion Mischevca despre noul său volum “Manifest pentru unire”, realizat de Alina Rusu.