Expertul spaniol asigură că efectul economic este deja vizibil. Deși crede că este curând pentru a ști dacă epidemia va avea efectul unei schimbări istorice, măsurile de izolare și de carantină, recesiunea din China sau consecințele asupra structurii industriale și economice presupun deja pierderi greu de cuantificat, cu un efect devastator asupra comerțului, turismului și lumii afacerilor.

"Trăim într-o societate de confort și orice agent extern fizic, chimic sau biologic face să se clatine pilonii săi. Trăim într-un sat globalizat; cu avionul în câteva ore ești la Wuhan, iar puțin mai târziu în Noua Zeelandă. Posibilitățile de a transmite agenții biologici așa cum sunt acum, nu existau înainte. Acum poți să duci agentul patogen cu tine la celălalt capăt al lumii", este de părere Pedro Gargantilla, profesor de Istoria Medicinei la Universitatea Francisco din Vitoria (Țara Bascilor).

Expertul a oferit câteva date pentru a aduce oarecare liniște: rata de mortalitate a coronavirusului este de circa 2 %, iar capacitatea sa de transmitere este de 2 - 3 la fiecare persoană infectată, în timp ce în cazul pojarului, de exemplu, o persoană poate contagia alte 18.

Guvernele și autoritățile sanitare, potrivit expertului, încearcă să evite noi epidemii de coronavirus în viitor și ca această nouă boală să dispară. Scopul este de a evita un nou agent infecțios în lume care să provoace pneumonii și boli respiratorii, notează el.

Pedro Gargantilla a trecut în revistă câteva mari epidemii din istorie.

Ciuma de la Atena a fost prima dintre ele, în secolul V î. H. în timpul lui Pericle, care a murit de această boală. Atena era o hegemonie în Peloponez, iar pesta care s-a declanșat (acest cuvânt era atunci sinonim cu epidemia) a făcut ca Sparta să-i urmeze ca cel mai important stat al Greciei.

În secolul al XIV-lea, în jurul anului 1384, ciuma neagră a făcut ravagii în Europa. Mongolii au ajuns în peninsula Crimeea și au încercat să o cucerească aruncând peste ziduri cadavre infectate cu ciumă, declanșând o epidemie care a străbătut întreg continentul, cu excepția Islandei.

Ciuma neagră sau bubonică, potrivit expertului, a adus schimbări importante în economie însoțite de un mare regres; mortalitatea a fost de 60 la sută, iar omenirea a avut nevoie de 100 de ani pentru a se recupera. "A dispărut comerțul, s-au prăbușit orașele, oamenii s-au adăpostit la sate, au murit regi, toate structurile sociale au fost afectate", a explicat el.

Așa-numita "gripa spaniolă" din 1918 a provocat tot atâția morți ca Primul Război Mondial, iar unii experți asigură că acest conflict mondial s-a încheiat din cauza epidemiei. Însă epidemia nu a apărut în Spania. Spania, care nu a făcut parte din conflict, a informat cel mai mult despre cazurile de gripă, care au primit numele de la această țară. În acea perioadă de război și de epidemie activitatea economică s-a prăbușit și a impulsionat enorm mișcările migratorii.

O altă mare epidemie, din 1981, a fost SIDA care a presupus stigmatizarea unei părți a populației și a influențat enorm asupra obiceiurilor, percepțiilor și a relațiilor sexuale.

Gargantilla a menționat și alte epidemii care s-au succedat de-a lungul acestui secol, precum Sindromul Respirator al Orientului Mijlociu (MERS), din Arabia Saudită, în 2012; Ebola în perioada 2014 - 2016 în Africa; sau Zika care a împiedicat buna desfășurare a Jocurilor Olimpice din 2016.

"De unde atâtea epidemii?", se întreabă acest medic și profesor, care notează că o bună parte dintre cele declanșate în secolul XXI sunt legate de contactul cu animalele, amintind că asiaticii și mai ales chinezii consumă carne de animale în condiții de igienă precare, direct din piețe ambulante, sau din crescătorii de la marginea orașului.