Cine are nevoie ca Turcia să fie singura putere din lume care continuă să discute cu Rusia?", a declarat președintele Macron în fața ambasadorilor francezi reuniți la Palatul Elysee.

„Nu trebuie să cedăm în fața niciunei forme de falsă morală care ar face să devenim neputincioși", a continuat Macron, reiterând că "profesia de diplomat înseamnă să discuți cu toată lumea și mai ales cu cei cu care nu suntem de acord". "Prin urmare, vom continua să o facem", "în cooperare cu aliații noștri", a adăugat Macron, amintind că "divizarea Europei"era "unul dintre obiectivele războiului declanșat de Rusia".

Președintele francez este unul dintre puținii lideri europeni care a discutat cu președintele rus Vladimir Putin după declanșarea invaziei în Ucraina, la 24 februarie, strategie pentru care Macron a fost criticat. Palatul Elysee a afirmat mereu că a acționat astfel în acord cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, iar contactele cu Moscova au devenit mai rare după dezvăluirea crimelor de război imputate Rusiei, în special la Bucea.

Emmanul Macron a salutat totodată discursul susținut joi de cancelarul german Olaf Scholz asupra viitorului Uniunii Europene (UE), care este "total în conformitate" cu strategia Franței asupra suveranității europene.

„Salut discursul susținut" de Olaf Scholz la Praga, "care este total în conformitate" cu strategia promulgată de Franța pentru a face UE "mai puternică", a declarat Macron.

Făcând bilanțul primului său mandat (2017-2022), șeful statului francez, reales în luna mai, a afirmat că a reușit să facă "din întărirea suveranității europene o realitate tangibilă". "Am trasat cadrul și am plăcerea să constat că acest cadru s-a generalizat. El a fost adoptat progresiv de întreaga Europă și este acum asumat de Germania", a adăugat liderul francez, transmite AGERPRES.

În discursul său din Republica Cehă, țară ce asigură în prezent președinția UE, Olaf Scholz a susținut o pledoarie în favoarea unei extinderi a UE până la "30 sau 36 de membri", prin intrarea țărilor din Balcanii Occidentali, a Ucrainei și a Republicii Moldova și chiar a Georgiei. De asemenea, el a pledat pentru dispariția dreptului de veto, care comportă riscul paralizării instituției europene.

Subliniind ''dimensiunea geopolitică'' a procesului de extindere a UE, el a afirmat că ''realpolitik trebuie să însemne implicarea prietenilor și a partenerilor cu valori comune și sprijinirea lor pentru a fi puternici în competiția globală prin cooperare''. În opinia sa, Europa trebuie să se opună amenințării reprezentate de ''autocrația neoimperialistă''.