„Unele state au renunțat, mai mult decât altele, la independența strategică prin faptul că au ajuns să depindă prea mult de sisteme de armament americane”, a declarat Macron la o întâlnire cu studenții lituanieni de la Universitatea din Vilnius, în cadrul unui turneu pe care președintele francez l-a făcut în țările baltice.

„Nu putem accepta să trăim într-o lume bipolară dominată de SUA și China”, a adăugat Macron.

Președintele francez a spus că singurul mod prin care Europa poate supraviețui este să creeze o „a treia cale” în afacerile globale și să își urmărească interesele.

Acest lucru include realizarea unor capacități comune de apărare europene care să nu excludă NATO, ci să fie complementare Alianței Nord-Atlantice, după cum încearcă să-i asigure Macron pe reprezentanții statelor europene care au în prezent relații economice strânse cu SUA.

Franța dorește ca UE să-și dezvolte capacitatea de apărare, chiar dacă, până acum, UE nu a dat vreun semnal clar în această privință.

Comisia Europeană a pus bazele unui Fond European de Apărare, prin care UE să finanțeze proiecte industriale și de apărare comune. 

Proiectul a fost minat chiar de către liderii UE, inclusiv Macron, care au căzut de acord în luna iulie să acorde mult mai puțini bani acestui fond: din suma inițială de 11,4 miliarde de euro, s-a acceptat doar o finanțare de 7 miliarde de euro, pentru următorii 7 ani.

Macron susține, în schimb, „dialogul cu Rusia”

Pe de altă parte, președintele Franței și-a apărat politica de dialog cu președintele rus Vladimir Putin, în ciuda recentelor acuzații de otrăvire a opozantului Kremlinului, Alexei Navalnîi.

„Suntem conștienți de ce se întâmplă în vecinătatea voastră, la fel și de istoria voastră și, în acest spirit de înțelegere mutuală și transparență, precum și de protecție a securității voastre, dorim să contribuim la relansarea unui dialog strategic cu Rusia”, a spus Macron într-o declarație de presă acordată la Riga, alături de președintele leton, Egils Levits.

„Acest dialog nu neagă cu nimic istoria noastră europeană comună, dar dorește să confrunte această istorie, precum și geografia”, a adăugat șeful statului francez.

În timp ce încercau să rămână politicoși, liderii statelor baltice au dat de înțeles că vor fi convinși de faptul că „dialogul cu Moscova” va fi util doar atunci când vor vedea rezultate concrete.

„Înțelegem nevoia de dialog, deoarece aceste canale de comunicare sunt întotdeauna importante în diplomație”, a declarat președintele lituanian Lina Linkevicius. „Dar dialogul doar de dragul dialogului nu e ceva ce ne dorim, deoarece creează impresia că nu se schimbă nimic”.

România, achiziții militare pe linie „made in USA”, în ultimii ani. Ce s-a luat, cât s-a dat

România este unul dintre statele europene care a beneficiat în ultimii ani cu precădere de armament american, majoritatea achizițiilor fiind prin încredințare directă, de tipul „guvern către guvern”.

Pentru Forțele Terestre, România a cumpărat 227 de transportoare blindate Piranha 5, produse de firma americană General Dynamics European Land Systems (GDELS) - Mowag. Valoarea totală contractului este de aproximativ 868 milioane de euro, conform MApN.

Recepția primelor 36 de blindate trebuia să fie făcută încă din februarie 2019. Pentru această întârziere, MApN a emis în octombrie 2019 o factură de penalități, plătită ulterior de GDELS.

În noiembrie 2019, se promitea livrarea lotului în februarie 2020.

Acest lucru nu s-a întâmplat.

„Direcția generală pentru armamente și Statul Major al Forțelor Terestre au demarat începând cu data de 30 iunie 2020, la sediul Uzinei Mecanice București S.A., ultima etapă din cadrul activităților de testare - evaluare de acceptanță pentru recepția primului lot constând în 36 de transportoare blindate pentru trupe 8x8 - Piranha 5”, a precizat MApN, într-un răspuns acordat în luna iulie 2020, pentru Digi24.ro.

Rachete ultimul răcnet, avioane penultimul răcnet, „aflate în excedent”

De asemenea, România a decis să cumpere, tot prin achiziție directă de la guvernul SUA, sisteme lansatoare multiple de rachete cu rază de până la 300 de kilometri, de tip HIMARS. Contractul este în valoare de 1,25 de miliarde de dolari, fără TVA, sau circa 1,5 miliarde de euro, în total.

„Primul sistem este planificat să intre în dotarea Armatei României la începutul anului 2021 și va fi operațional la sfârșitul anului 2022”, se arată în același răspuns MApN.

Pentru Forțele Aeriene, România a achiziționat, de asemenea, prin încredințare directă, o escadrilă de avioane F-16. Primele 12 avioane au fost livrate între 2016-2017, altele 5 urmând a fi livrate în perioada 2020-2021, pentru un cost de 300 de milioane de euro.

„Conform strategiei de înzestrare aprobată în anul 2013, în vederea constituirii următoarelor 2 escadrile, la momentul actual, se află în derulare etapa de identificare a potențialilor furnizori de aeronave F-16, aflate în excedent. În acest sens, pentru fundamentarea unei decizii privind achiziționarea următoarelor aeronave F-16, au fost transmise scrisori de cerere de informații către mai multe țări membre NATO care dețin aeronave F-16”, informează MApN.

Cel mai costisitor contract este cel pentru achiziționarea sistemelor de rachete sol-aer Patriot, estimat la o valoarea totală de 3,9 miliarde de euro. Recent, primul astfel de sistem a intrat în dotarea Forțelor Aeriene.

Ultimul contract prin încredințare directă de tipul „guvern către guvern” este cel pentru achiziționarea, pentru Forțele Navale, de baterii de coastă de rachete anti-navă. România a renunțat la o licitație în acest sens și a decis să cumpere rachete anti-navă direct de la guvernul SUA. Decizia a provocat reacții de nemulțumire din partea firmelor concurente europene. În plus, dacă valoarea echivalentă a contractului era inițial estimată la 137 de milioane de euro (fără TVA), acum acesta este estimat la 200 de milioane de euro (tot fără TVA). „excluzând costurile privind participarea industrială, transport internațional, asistență tehnică, urmând ca valoarea exactă să fie stabilită în urma derulării procedurii de achiziții”, după cum se arată în expunerea de motive a hotărârii de guvern.

Sursa:Digi24.ro