Printre principalele concluzii ale experților se numără deficitul de transparență și responsabilitate, în contextul în care unii candidați nu au un program electoral; focusarea pe justiție în detrimentul drepturilor omului și utilizarea unei retorici defensive față de așa-zisele „valorile străine” și „toleranța distorsionată”. 

„Din cei care au avut aceste programe electorale, o bună parte au fost sumare, fără o analiză, fără date. Partea lipsă a acestor programe electorale ține de domeniul drepturilor omului. Ele sunt tratate segmentat, sunt transversale. Nu există un capitol separat pentru drepturile omului. O altă concluzie, se lasă amprenta foarte pronunțat asupra retoricii defensive față de valorile străine, toleranță distorsionată”, a spus directoarea Programului „Drepturile Omului” de la de Centrul de Resurse Juridice din Moldova, Carolina Bagrin.

De asemenea, președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova, Ilie Chirtoacă, a atenționat asupra ideilor populiste și nerealiste prezentate de anumiți concurenți electorali, care contribuie la dezinformarea din spațiul public.

„Alegerile au loc într-un climat cu multă dezinformare. Există propuneri solide, aliniate unui cadru instituțional al reformelor. În același timp, există și multe măsuri pe care le putem cataloga drept populiste, nerealiste și fără mecanisme de implementare”, a spus Ilie Chirtoacă. 

Potrivit raportului, printre măsurile declarative se numără unele ca „venirea în sistem a oamenilor profesioniști, cinstiți, cu un simț sporit al dreptății, capabili de empatie și compasiune”; asigurarea „securității identitare”; protecția împotriva pătrunderii în legislație a „valorilor” asociate cu înțelegerea distorsionată a „toleranței” și pericolul distrugerii tradițiilor ș.a.