O "carte albă" privind securitatea țării urmează să fie publicată - probabil joi - de guvernul țării nordice, pentru a analiza noua față a vecinului rus.

Procedura de aderare la NATO făcută pe cât de rapid posibil

Analiza strategică, comandată la începutul lunii martie, va fi punctul de plecare pentru o sesizare a parlamentului și pentru o dezbatere națională care va dura câteva săptămâni - într-un moment în care această întrebare este pusă în termeni similari și în Suedia, țara vecină.

"Vom avea discuții foarte atente, dar nu ne vom lua mai mult timp decât este necesar", a declarat vineri premierul Sanna Marin.

"Cred că vom termina discuția până la sfârșitul lunii iunie", a declarat tânărul lider social-democrat.

"Cred că cererea va fi depusă la un moment dat în luna mai", pentru a permite o decizie la summitul NATO de la Madrid de la sfârșitul lunii iunie, a declarat pentru AFP fostul premier Alexander Stubb, un susținător al aderării.

În ultimele săptămâni, Finlanda s-a consultat cu aproape toți cei 30 de membri NATO. Împreună cu vecina sa Suedia, țara a obținut asigurări clare din partea secretarului general Jens Stoltenberg că ușa îi este deschisă și a obținut mult sprijin, de la Statele Unite, Germania, Franța și Regatul Unit.

Sprijinul popular pentru intrarea în Alianță a sărit de la 30% la 60%

Schimbarea de direcție opiniei publice a fost drastică: sondajele de opinie sugerează acum că un procent fără precedent de 60% dintre finlandezi sunt în favoarea aderării - dublu față de cel înregistrat înainte de războiul din Ucraina.

Ponderea celor care sunt împotrivă a scăzut la aproximativ 20%.

Deși nu toată lumea și-a făcut cunoscută încă poziția, există o majoritate clară în favoarea NATO și în rândul parlamentarilor.

La fel ca mulți dintre colegii săi, deputatul Joonas Kontta considera că alianța este "ceva de care nu avem nevoie în acest moment".

Dar invazia rusă "a schimbat Europa" și "a fi membru al NATO ne-ar face mai valoroși în termeni de securitate", a declarat el pentru AFP.

Parlamentarii care se opun sunt puțini, cum ar fi deputatul Alianței de Stânga, Markus Mustajarvi, din nordul țării, care consideră că menținerea în afara alianțelor militare "a adus stabilitate în întreaga Europă de Nord".

Rusia tot amenință, dar se va trezi cu o nouă frontieră NATO

Care este reacția Moscovei? Vladimir Putin, care a fluturat pericolul extinderii NATO pentru a justifica invazia Ucrainei, se trezește cu o posibilă nouă frontieră de 1.340 de kilometri cu alianța militară occidentală. -

Moscova amenință în mod regulat Helsinki și Stockholm cu "consecințe politice și militare grave" în cazul în care se alătură NATO, un avertisment repetat în ultimele săptămâni.

Președintele finlandez Sauli Niinistö a admis la sfârșitul lunii martie că o candidatură la NATO ar putea provoca răspunsuri "impetuoase" din partea Rusiei.

Unanimitatea membrilor este necesară pentru aderarea la NATO. Dacă sprijinul Turciei pare a fi un dat, potrivit Helsinki, există încă un semn de întrebare în ceea ce privește Ungaria lui Viktor Orban.

Potrivit ministrului finlandez de externe Pekka Haavisto, NATO consideră că ar dura între patru și douăsprezece luni pentru a finaliza o aderare - procedura a durat 13 luni pentru Macedonia de Nord, care a aderat ultima, în martie 2020.

Finlanda poate mobiliza 300.000 de soldați în câteva zile

Pe hârtie, Finlanda (5,5 milioane de locuitori) este un candidat de vis, cu un număr record de rezerviști, reflectând o vigilență mereu menținută față de vecinul rus.

"Putem mobiliza între 280.000 și 300.000 de bărbați și femei în câteva zile", a declarat Stubb.

După ce a comandat 64 de avioane de vânătoare americane F-35 la sfârșitul anului 2021, țara tocmai a semnat o creștere de 40% a bugetului său militar de acum până în 2026 și va depăși cu mult procentul de 2% din PIB recomandat de NATO.

Fost mare ducat rusesc până la obținerea independenței în 1917, Finlanda a fost invadată de Uniunea Sovietică în 1939, într-un "Război de iarnă" de trei luni, în care rezistența sa acerbă a dus la o paralelă cu războiul din Ucraina.

După un nou război așa-zis "de continuare" (1941-1944) împotriva sovieticilor, țara nordică a fost apoi supusă unei neutralități forțate pe toată durata Războiului Rece, o "finlandizare" sub atenta supraveghere a Moscovei. Abia în anii '90 Finlanda a aderat la UE și a devenit partener NATO.