Într-o conferința de presă la IPN, Teodora Panuș, vicepreședintă a Consiliului, a precizat 51% din profesori spun că mai mult de cinci elevi din clasă nu s-au putut conecta la ore deoarece majoritatea nu au dispozitive. 31% din tinerii care au surori sau frați școlarizați spun că nu toți au propriul dispozitiv cu care se pot conecta la lecțiile online. 16% din părinți spun că copilul lor nu a participat la toate lecțiile deoarece deseori elevul nu are calculatorul lui personal sau îl folosește pe al părinților, fraților.

„Elevii din categoria social-vulnerabili au fost cei mai afectați pentru că nu aveau dispozitive și metode de a se conecta online. De asemenea, cei cu venituri mai mici de 3000 și 1500 de lei pe lună au fost cei mai marginalizați în cadrul procesului dat”, a remarcat Teodora Panuș.  68% din elevii care nu s-au putut conecta întotdeauna la lecțiile online spun că profesorii nu i-au ajutat să recupereze materialul pierdut. 58% din părinții ai căror copiii nu au participat la toate lecțiile constată că copilul lor a însușit doar parțial materialul sau deloc.

54% din părinții elevilor înscriși în clasele VII-XII au observat că, de la începutul pandemiei, starea psihologică a copiilor este mai rea. Elevii nu au un spațiu de lucru potrivit acasă. Părinții nu știu cum îi ajute, nu le organizează timpul, alimentația, lipsește un loc de muncă pentru elev. Stresul, oboseala, sedentarismul, starea psiho-emoțională afectează și tinerii, și profesorii.

„Predarea curriculum-ului în format online nu este eficientă, acesta nu este prevăzut și adaptat pentru a fi redat și prezentat în mediul online”, menționează un profesor intervievat în cadrul cercetării. Condițiile de lucru s-au înrăutățit din cauza multiplelor sarcini noi, lipsei unui orar echilibrat și cheltuielilor din propriul buzunar. Profesorii mai spun că nu dispun de un sistem centralizat care ar permite monitorizarea constantă a elevilor și evaluarea digitală al acestora. Iar părinții se implică marginal în monitorizarea și suportul elevilor.

Roman Banari, secretar general CNTM, a recomandat autorităților să echipeze tinerii cu echipament și conexiune la internet, în special pe cei vulnerabili, să oferire un program individual de învățare, cu materialele necesare, pentru elevii care nu au acces la tehnologii și să reglementeze volumul de teme pentru acasă în raport cu numărul de ore recomandate petrecute pe online. De asemenea, să instruiască cadrele didactice, să le echipeze cu tehnologie performantă, conexiune calitativă, să revizuiască curricula din perspectiva educației online, să elaboreze manuale pentru diverse discipline cu itemi web. Consiliul Național al Tineretului mai recomandă autorităților să elaboreze o platformă unică pentru învățare, evaluare și monitorizare, să monitorizeze sistematic frecvența și comunicarea cu părinții și elevii, să plaseze accentul pe disciplinele care vor fi testate la bac și să implice tinerii la luarea deciziilor.