Evenimentul adună cercetători, poeți și scriitori, oameni de cultură, îndrăgostiți de opera marelui poet, de pe ambele maluri ale Prutului și din alte țări.

”Unitatea culturii universale în reprezentarea lui Mihai Eminescu” este tema congresului din acest an. Academicianul Mihai Cimpoi, unul dintre cei mai cunoscuți eminescologi basarabeni, ne-a explicat de ce a fost ales acest generic.

”Suntem angajați în niște procese de integrare europeană, globalizare, procese care reprezintă niște obiective pentru noi. Ori Eminescu le-a anticipat aceste procese. Vorbind mereu în publicistica lui și articolele sale cu tematică culturală despre cultura universală ca un tot întreg, așa cum o concepea și Goethe”, a declarat Mihai Cimpoi.

În Basarabia, Eminescu este mai viu, ne-a declarat eminescologul din România,  Nicolae Georgescu.

”Aici este foarte vie rana lui Eminescu, viața lui tragică, viața operei lui trecută prin atâtea regimuri. Aici într-adevăr Eminescu este o rană, cicatrizată dar care este senssibilă în adâncul ființei neamului”, a mărturisit Nicolae Georgescu.

Opera lui Mihai Eminescu a fost tradusă în peste 60 de limbi, inclusiv în poloneză. Fostul ambasador al României în Polonia, scriitorul și publicistul Nicolae Mareș.

”Mihai Eminescu a fost tradus de una dintre cele mai mari poete poloneze, Kazimiera Iłłakowiczównacea care în anii celui de-al Doilea Război Mondial a trăit în România, a învățat limba română pentru a-l traduce pe Eminescu. Și-a Consacrat viața lui Eminescu”, a declarat Nicolae Mareș.

În cadrul Congresului Eminescologilor au fost lansate și o serie de lucrări noi printre care „Din misterele literaturii romane. Ediția princeps Eminescu”; semnată de Nicolae Georgescu, ”Elena Văcărescu, poeta „neliniștii divine”; semnată de Mihai Cimpoi, și o serie de reviste și buletine despre Eminescu.