În proiect participă cinci țări: Grecia, România, Armenia, Turcia și Republica Moldova, în cadrul unui program regional. Proiectul a început pe 20 iulie 2020 și va dura 24 de luni. Este finanțat în baza unui program a cărui prima fază a avut loc în perioada 2007-2013, scopul fiind gestionarea durabilă a apei, prin adoptarea de către țările din vecinătate a metodelor și practicilor comune
Toți cei implicați vor face cunoștință între ei: ONG-uri, instituții de conducere, ministere, universități etc.

Ilia Trombițki spune că  în partea nord-vestică a Mării Negre se scurg cele mai mari râuri, printre care și Nistru, și toate aceste râuri aduc cu ei poluanți. Din afluenții Nistrului: Răut, Bîc și Botna, în fiecare an în Nistru ajunge în medie de 4,5 mii tone de azot. O parte din acești poluanți pătrund în râuri din cauza prelucrării nepotrivite sau a eroziunii solului.

O sursă de poluare este industria prelucrătoare. Ilia Trombițki spune că în Moldova sunt puține uzine care au sisteme de epurare. Inclusiv la Cricova, nu există curățare biologică, deșeurile sunt deversate în Ichel, apoi în Nistru, menționează președintele Asociației ECO-TIRAS. Satele și orașele, la fel, nu au sisteme de epurare eficiente, iar motivul este lipsa surselor financiare. Dacă nu vor fi alocate fonduri din buget pentru rezolvarea problemelor poluării mediului, rezultatele scontate vor fi doar pe hârtie, spune Ilia Trombițki.

În cadrul proiectului va avea loc și o școală de vară pentru tinerii de pe ambele maluri ale Nistrului și o expediție pe Nistru, pentru ca tinerii să înțeleagă mai bine cum să acționeze. Managerul proiectului, Ecaterina Kuharuk, a spus că și-ar dori ca această inițiativă să nu rămână doar pe hârtie. Ea a îndemnat autoritățile să acorde o atenție deosebită educației ecologice.

Asociația Internațională a Păstrătorilor Râului ECO-TIRAS, înființată acum 21 de ani, întrunește peste 50 de ONG-uri din Moldova și Ucraina care se preocupă de ecologie și, mai mut sau mai puțin, de problemele Nistrului.