Potrivit economistului, o altă reacție la o astfel de lege ar fi că statul, pentru mulți ani înainte, nu ar mai avea spațiu fiscal pentru a mai face vreo majorare de pensii. Totodată, ar avea loc inevitabil o creștere a contribuțiilor de asigurări sociale, adică o creștere a presiunii pe mediul de afaceri. Acest lucru s-ar întâmpla chiar dacă s-ar păstra pensiile la nivelul actual, pentru că extinderea numărului de bugetari ar impune un efort bugetar semnificativ.

Contextul pandemiei amplifică ne-sustenabilitatea acestei inițiative, susține Stas Madan. În opinia sa, inițiativa nu e sustenabilă din punct de vedere financiar bugetar nici în condiții de activitate economică normală, cu atât mai mult în condiții de pandemie.

„Cei care vin cu asemenea inițiative trebuie să vină și cu sursele lor de finanțare și care va fi impactul. Da, sună frumos, dar nu este probabil. Sau societatea trebuie să suporte costuri. În cazul dat, vorbim despre imposibilitatea de a crește pensiile în general în perioada următoare, or ele sunt încă la un nivel destul de mic, chiar dacă anume majorarea vârstei de pensionare a permis pentru mulți pensionari valorizarea și majorarea pensiei. Un alt cost ar fi că va trebui de mărit presiunea fiscală pe mediul de afaceri, care și așa este destul de mare, mai ales în ceea ce privește impozitele pe salarii”, a adăugat Stas Madan.

Deputații PSRM au înregistrat un proiect de lege prin care propun revenirea la situația când femeile ieșeau la pensie la 57 de ani, iar bărbații – la 62 de ani.  Potrivit inițiativei, mamele cu cinci și mai mulți copii ar urma să se pensioneze la 54 de ani. Proiectul de lege mai prevede modificarea perioadei stagiului de cotizare luat în calcul la stabilirea pensiei.

În cadrul unei emisiuni televizate, președintele în exercițiu, Igor Dodon a declarat că pentru el ar fi „simbolic, la sfârșit de mandat, să semneze legea prin care se anulează și se revine la legea de pensionare 57 la femei și 62 la bărbați”.