Potrivit lui Viorel Gârbu, Guvernul Chicu intenționează să meargă pe acest gen de abordări și să atragă mijloace financiare din partea Federației Ruse și a Belarusului. „Cred că acest lucru va crea anumite tensiuni în discuțiile care vor fi desfășurate pe durata acestei săptămâni și ca atare pe durata acestei misiuni”, a spus economistul.

Întrebat de ce FMI și, în general, partenerii occidentali ai Moldovei privesc cu scepticism asemenea intenții, Viorel Gârbu a menționat că, pe de o parte, FMI se întreține din taxele de eliberare a creditelor și a dobânzilor pe care le plătesc guvernele care atrag mijloacele din partea instituției. Pe de altă parte, are o anumită politică pe care o promovează prin intermediul acestor instrumente de asistență și atunci când guvernele nu sunt de acord cu aceste politici, încercând să facă rost de bani din alte surse, acest lucru deja înseamnă că apare o anumită neînțelegere, conflict între intențiile guvernului și politice promovate de FMI.

Totodată, Viorel Gârbu susține că Guvernul este liber să procedeze așa cum consideră că e mai bine. Dacă consideră că anumite restricții impuse de FMI sunt contraproductive și știe să ofere soluții mai bune pentru rezolvarea problemelor, decât soluțiile oferite de FMI, este liber să meargă cu inițiativă proprie. „Guvernul nu este obligat să urmărească și să respecte acele indicații care vin din partea FMI. Sigur că Guvernul poate să fie foarte mândru și să se bată cu pumnul în piept, că reușește să le facă pe toate, dar una sunt declarațiile și altele sunt faptele concrete”, a atenționat economistul.

Potrivit expertului, FMI, prin creditele pe care le oferă, își asumă o parte din responsabilitatea de guvernare a Moldovei. Iar dacă Guvernul intenționează să renunțe la această sursă, trebuie să aibă capacități pentru a-și asuma responsabilitatea pentru politicile pe care și le propune să le implementeze. Acest lucru înseamnă că Guvernul este unul foarte eficient și cunoaște foarte bine ce face. Acest lucru înseamnă instituții, politici economice, în primul rând, financiare, macroeconomice, politici monetare care sunt implementate de Banca Națională.

„Guvernul trebuie să-și asume competențe foarte mari, largi în aceste domenii, astfel încât să-și permită să promoveze o anumită politică care să fie diferită față de politica pe care o promovează FMI, fiindcă FMI vine cu anumite indicații politice și ne oferă anumite mijloace financiare, iar sub acest context vin și alți donatori și ne oferă deja surse financiare mult mai importante”, a spus Viorel Gârbu.

Viorel Gârbu mai afirmă că FMI nu oferă atât de multe mijloace financiare: „Contează mai mult expertiza pe care o oferă și girul pe care îl aplică. Iar această „ștampilă” are o anumită imagine, astfel încât donatorii au încredere. Atunci când Guvernul refuză această supraveghere a FMI, Guvernul indirect se poate refuza inclusiv de alte credite, granturi pe care ni le oferă și ni le-au oferit anterior donatorii clasici – UE, Banca Mondială etc.”

„Acest lucru nu înseamnă că Moldova nu va obține credite și granturi, dar aceste credite și granturi în mod special vor evita Guvernul, deci nu vor veni direct în buget, dar vor merge pe alte căi. Acest lucru nu înseamnă eșec în mod obligatoriu, dar acest lucru în mod determinant înseamnă responsabilitate, deci Guvernul trebuie să fie foarte conștient ce intenționează să facă”, a spus economistul.

O echipă de experți ai FMI a început miercuri, 22 ianuarie, o vizită de două săptămâni în Republica Moldova. Economiștii FMI urmează să se pregătească pentru ultima evaluare a programului de finanțare pe care FMI îl are cu Republica Moldova. Început în 2016, acest program de trei ani – suspendat o perioadă – se încheie la sfârșitul lunii martie. Acesta are o valoarea de 180 de milioane de dolari, din care Republica Moldova a primit până acum aproape 160 de milioane.