În 2016, economia românească a crescut cu 4,8%, cel mai înalt ritm de după 2008. În 2015, economia românească a avansat cu 3,9%.

Pentru întregul an 2017, guvernul mizează pe o creștere economică de 5,2%, în timp ce instituțiile internaționale și cei mai mulți analiști financiari estimează un ritm cuprins între 4% și 4,5%.

Datele publicate marți arată o accelerare a creșterii economice în primul trimestru din 2017 față de ultimul trimestru din 2016, când produsul intern brut (PIB) al României a crescut cu 4,8%, pe serie brută, față de aceeași perioadă a anului 2015.

În date ajustate sezonier, PIB-ul României a urcat cu 5,6% îîn primul trimestru față de aceeași perioadă din 2016, după un avans de 5% în trimestrul IV din 2016, de 4,5% în trimestrul III și de 5,7% în al doilea trimestru al anului trecut.

În ceea ce privește evoluția față de trimestrul anterior, creșterea din primul trimestru din acest an a fost de 1,7%, după +1,5% în trimestrul IV din 2016, +0,7% în trimestrul III și +1,6% în al doilea trimestru din 2016, arată seriile publicate de INS.

Trimestrul I din 2017 a fost al șaptelea trimestru la rând de creștere economică, arată seriile INS.

INS  nu a publicat marți detalii privind evoluția sectoarelor economice, care urmează să fie prezentate abia la începutul lunii iunie. 

În 2016, din punctul de vedere al utilizării PIB, creșterea s-a datorat, în principal, cheltuielilor pentru consum final ale gospodăriilor populației, care au urcat cu 7,5% față de 2015, contribuind cu 4,5% la creștere.

Formarea brută de capital fix, un indicator al investițiilor din economie, a scăzut cu 3,3% față de 2015, având o controibție negativă, de -0,8%, la creșterea economică din 2016.

În 2016, agricultura a ajuns la cea mai scăzută pondere la formarea PIB-ului României din istorie, de doar 3,9%, industria a contribuit cu 23,1%, construcțiile - cu 6%, comerțul - cu 18,2%, sectorul de informatică și comunicații - cu 5,5%, trazacțiile imobiliare - cu 8,2%, iar administrația publică și apărarea - cu 10,5%, restul fiind aportul altor sectoare. 

Economia a primit mai mulți stimuli din partea guvernului în ultimii doi ani, în primul rând majorarea semnificativă a salariilor bugetarilor și a salariului minim pe economie.

Pe partea fiscală, Guvernul a redus taxa pe valoarea adăugată (TVA) la alimente de la 24% la 9% de la 1 iunie 2015, măsură care a stimulat puternic vânzările de bunuri alimentare, iar cota generală a TVA a fost redusă de la 24% la 20%, de la 1 ianuarie 2016, și la 19%, de la 1 ianuarie 2017.

De asemenea, impozitul pe dividende și mai multe categorii de accize au fost micșorate în 2016, iar de la începutul acestui an afost eliminată supraacciza pe carburanți și "taxa pe stâlp".

Măsurile au stimulat consumul și creșterea economică, însă au generat dezechilibre externe importante.

Astfel, contul curent al balanței de plăți a înregistrat în 2016 un deficit de 4,1 miliarde euro,  de peste două ori mai mare față de 2015, în special ca urmare a deteriorării balanței comerciale.