După un avans de 3,4% în 2022, economia mondială ar urma să înregistreze o creștere de 2,9% în 2022, față de o expansiune de 2,7% previzionată în octombrie, când FMI avertiza că ar putea urma o recesiune.

Pentru 2024, FMI previzionează că PIB-ul global ar putea crește cu 3,1%, ușor sub previziunea din octombrie, deoarece va încetini cererea, resimțindu-se impactul majorării dobânzilor.

Europa emergentă și în curs de dezvoltare, unde este inclusă și România, ar urma să înregistreze o creștere de 1,5% în 2023 și de 2,6%, față de prognoza din octombrie, ce indica un avans de 0,6% în acest an și de 2,5% anul viitor.

"Suntem foarte departe de orice fel de indicator care să indice o recesiune globală", a afirmat economistul șef al FMI, Pierre-Olivier Gourinchas.

"Inflația globală ar urma să scadă de la 8,8% în 2022 la 6,6% în 2023 și la 4,3% în 2024. Majorarea dobânzilor de către băncile centrale, pentru a contracara inflația, și invadarea Ucrainei de către Rusia continuă să afecteze activitatea economică", se arată în raportul FMI.

Presiunile inflaționiste au început să se atenueze, susține Gourinchas. Acesta a adăugat: "Condițiile globale s-au îmbunătățit deoarece presiunile inflaționiste au început să se atenueze. Drumul spre o redresare deplină, cu o creștere sustenabilă, prețuri stabile și progres pentru toți doar ce a început".

"Creșterea economiei s-a dovedit a fi surprinzător de rezilientă în trimestrul trei din 2022, cu o piață solidă a forței de muncă, un consum robust al gospodăriilor și investiții ale companiilor", a apreciat Gourinchas la o conferință de presă în Singapore.

Totuși, avertizează FMI, economia mondială încă se confruntă cu riscuri serioase, inclusiv invadarea Ucrainei de către Rusia, potențialele viitoare valuri de COVID-19 în China și dobânzile ridicate, care duc la crize în țări deja afectate de nivelul considerabil al datoriilor.

FMI cere întărirea cadrului privind restructurarea datoriilor, estimând că, fără măsuri preventive, este posibil ca unele țări să nu-și mai poată achita datoriile.

Se pare că FMI încearcă să mustre în raport guvernele pentru că încearcă să atenueze presiunile economice cu măsuri excesiv de generalizate, în loc să gestioneze riscurile la adresa inflației.

"Sprijinul fiscal ar trebui mai bine direcționat către cei mai afectați de nivelul ridicat al prețurilor la alimente și energie, iar măsurile extinse de sprijin fiscal ar trebui retrase", avertizează FMI.

În raport se arată că economia Rusiei s-a dovedit a fi mai rezilientă decât se estima la sancțiuni și la alte efecte economice negative în urma războiului din Ucraina. FMI previzionează o creștere a economiei ruse de 0,3% în 2023, după un declin de 2,2% în 2022. În octombrie, instituția prognoza o scădere a PIB-ului Rusiei de 2,3% în acest an.

De asemenea, FMI prognozează că Germania și Italia vor evita recesiunea în acest an, iar "economiile europene au arătat o rezistență mai mare decât se preconiza", în pofida efectelor războiului.

SUA ar urma să înregistreze în 2023 o creștere de 1,4%, față de un nivel de 1% previzionat în octombrie, după un avans de 2% în 2022, în timp ce zona euro ar urma să crească cu 0,7% în 2023, față de un nivel de 0,5% previzionat în octombrie, și după o expansiune de 3,5% în 2022.

Europa s-a adaptat mai rapid la costurile ridicate ale energiei decât se estima, iar o atenuare a prețurilor energiei a ajutat regiunea, consideră FMI.

China, a doua economia mondială, ar urma să înregistreze în 2023 o creștere de 5,2%, față de un nivel de 4,4% previzionat în octombrie, după o expansiune de 3% în 2022.