Ideea acestei drumeții s-a născut în anul 1993, când a participat la Alba Iulia, împreună cu o delegație de deputați din primul Parlament, la aniversarea a 75 de ani de la Marea Unire, mărturisește într-un interviu pentru Radio Chișinău, Ion Mărgineanu. Fălești, Sculeni, Iași, Târgu Frumos, Războieni, Mircești, Piatra Neamț, Lacu Roșu și Blaj - sunt câteva dintre localitățile prin care Ion Mărgineanu va trece pe jos, pe parcursul celor 31 de zile, în drumul său spre Capitala Unirii.

Echipat cu un baston ”bun și frumos”,  câteva drapele tricolore, cu mult optimism și mai ales cu multă simțire românească în suflet, Ion Mărgineanu își va începe drumeția la 1 noiembrie ora 12.00, din fața clădirii Poștei din Bălți. Locul de pornire este unul simbolic, având în vedere că această clădire a găzduit, la 3 martie 1918, Adunarea Zemstvei din Bălți, care a votat o Declarație de Unire cu România. Era prima Zemstvă din Basarabia care semna un asemenea document.

”Acesta este aportul meu la sărbătorirea Centenarului Unirii. În al doilea rând, sunt născut în județul Bălți care a dat start Unirii. Și  mă doare faptul că bălțenii s-au cam rupt astăzi de la această idee, deși mai sunt mulți patrioți și îmi doresc să promovez această sințire a lor prin ceea ce pot eu. Ce să fac altceva? Eu sunt pensionar. Ar trebui să merg și să dorm? Mai bine îmi trăiesc viața activ. Vinul, cartea și vioara cu cât sunt mai vechi, cu atât e mai bine. Cu acest gând mă pornesc spre România: să duc mesajul basarabenilor că noi suntem pentru Unire. Nu rușii sunt stăpâni în țara asta, ci noi, și în suflet rămâne de secole tendința spre Unire. Chiar dacă unii nu înțeleg încă acest lucru ei păstrează în ei această idee a unității neamului”.

Pentru că drumul e lung și ultima lună de toamnă vine de obicei cu ploi și vreme rece, Ion Mărgineanu și-a pregătit să ia la drum haine groase și încălțăminte bună.

”Cinci perechi de încălțăminte, hainele de ploaie și de frig mi le vor aduce copiii din urmă. Eu în schimb o să îmi iau un baston bun și frumos. Goethe când trecea dintr-un oraș german în altul, când Germania era împărțită în landuri, și când trecea frontiera așa cum trecem noi astăzi din R. Moldova spre România, vameșii îl întrebau: ” - dumneata treci atât de des pe aici, cum se întâmplă că nu ai niciodată nimic de contrabandă? Iar Goethe răspundea că toată contrabanda sa era în cap, era mintea sa luminată. Așa și eu. Voi trece în România cu gândurile frumoase despre Țara mea, care mă vor însoți și mă însoțesc mereu”

Își dorește ca în fiecare oraș și localitate prin care trece, să întâlnească și să vorbească cu cât mai mulți oameni, iar la manifestările dedicate Centenarului Unirii, la 1 decembrie, la Alba Iulia, să i se ofere 2 minute, în care să transmită tuturor celor prezenți mesajul basarabenilor.

”La Alba Iulia, nu cred că voi fi acolo eu buricul Pământului. Voi fi și eu un muritor de rând, dar cel puțin copiii și nepoții mei vor ști că bunicul a participat la adunarea din 2018, parcurgând pe jos atâtea sute de kilometri. Nu am nevoie de ceva mai mult. Eu am pensie bună, am cu ce trăi, iar onorurile mi le fac copiii mei. Eu nu am nevoie de bogăție materială, ci de cea spirituală, pe care o am, dar nu îmi lipsește să am mai multă”.

La cei aproape 80 de ani pe care îi duce în spate, Ion Mărgineanu are un sfat pentru tânăra generație, pe care o îndeamnă să ducă mai departe idealurile naționale ale basarabenilor, pentru care s-au sacrificat atâtea vieți.

”Nu trebuie să așteptăm ca Unirea să o facă conducerea. Unirea trebuie să o facem noi.  Așa cum am făcut Podul de Flori, așa trebuie să facem și Unirea. Un exemplu pentru noi ar fi modul în care a avut loc unificarea Germaniei”.

Ion Mărgineanu este tatăl lui Virgiliu Mărgineanu, directorul Festivalului Internațional de Film Documentar ”Cronograf”, al regizoarei și jurnalistei, Violeta Gorgos și al lui Dragomir Mărgineanu. 

Autor: Ina Guțu