Specialiștii sunt de părere că echinocțiul de primăvară se asociază cu momentul în care întreaga natură reînvie, este plină de forță și vitalitate, iar toate aceste energii binefăcătoare sunt transferate și stării de spirit al oamenilor. Echinocțiul de Primăvară din acest an stă sub semnul echilibrului pe toate planurile dar, mai ales, al echilibrului pe plan energetic. 

Termenul "echinocțiu" provine din cuvântul latin "æquinoctium", rezultat din combinarea cuvintelor "æquus" (egal) cu "nox, noctis" (noapte).

La momentul echinocțiului de primăvăra Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera sudică a sferei cerești în cea nordică, după cum informează Observatorul Astronomic din cadrul Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal (în dreptul constalației Peștii), el descrie mișcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopților, indiferent de latitudine.

La latitudinile României, pentru care putem considera valoarea medie de 45°, această cifră reprezintă și valoarea medie a înălțimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii. Totodată, la data respectivă, Soarele răsare în punctul cardinal est și apune în punctul cardinal vest.

Cu ocazia echinocțiului de primăvară ziua și noaptea vor fi egale. Începând de la această dată, durata zilei, față de cea a nopții, va fi în continuă creștere, până la data de 21 iunie, când va avea loc solstițiul de vară.

Descrierea de mai sus este valabilă doar pentru latitudinile nordice ale Terrei. În emisfera sudică a Pământului, fenomenul trebuie interpretat invers, astfel că în regiunile respective acest moment marchează începutul toamnei astronomice.

Totodată, în regiunile polare, în emisfera nordică începe lunga zi polară, iar în cea sudică începe noaptea polară, care vor dura, fiecare, șase luni.

Sursa: descopera.ro