Potrivit acestora, Republica Moldova a armonizat legislația cu privire la condițiile de acordare a azilului pentru refugiați la cea europeană, dar încă nu este în stare să o implementeze.

Odată cu semnarea Acordului privind liberalizarea regimului de vize, autoritățile Republicii Moldova au armonizat legislația cu privire la condițiile de acordare a azilului pentru refugiați, astfel încât aceasta corespunde cu cea europeană, a declarat pentru Radio Chișinău expertul Asociației pentru Politică Externă, Victoria Bucătaru. Totuși, va fi mai greu pentru a implementa aceste prevederi, luând în considerare  situația economică a Republicii Moldova, consideră Victoria Bucătaru.

„Trebuie să ne punem întrebarea dacă Republica Moldova are resurse financiare suficiente pentru a face față unui val de migranți, în cazul în care acest lucru s-ar întâmpla, și dacă autoritățile de la Chișinău au capacitatea de a gestiona o asemenea situație. Mi se pare că acest lucru nu știu dacă va putea fi realizat”, a declarat Victoria Bucătaru.

Unii experți își fac griji și pentru faptul că eventualii refugiați ar avea dificultăți în ceea ce privește integrarea în societatea moldovenească. Totodată, criza refugiaților ar putea să îi afecteze și pe cetățenii Republicii Moldova care muncesc în țările Uniunii Europene, este de părere demograful Valeriu Sainsus, conferențiar universitar la Academia de Studii Economice.

„Politica migrațională din țară nu este coerentă. Dacă s-au înregistrat căsătorii cu turci, cu sirieni, care este modalitatea de integrare a lor? O bună parte din acest segment de migrație, eu consider că nu este controlat. Nu e exclus ca, pe fonul unei emigrații masive din Orient, o bună parte din migranți să se întoarcă în țară, în cazul în care ei nu se vor putea integra sau nu-și găsesc surse de existență”, a declarat Valeriu Sainsus.

Presiunea migrațională este în prezent foarte mare pentru țările Uniunii Europene care nu puteau fi gata pentru recepționarea unui asemenea flux de refugiați, este de părere directoarea Biroului de Migrație și Azil, Olga Poalelungi. În Republica Moldova, deocamdată, numărul solicitanților de azil este mic în raport cu numărul populației, iar cei care au primit statutul de refugiat sau de beneficiari de protecție umanitară sunt incluși în programe de integrare, de studiere a limbii române, de cursuri de calificare și de asistență în căutarea unui loc de muncă spune Olga Poalelungi.

„Eu nu pot spune că sunt integrați toți refugiații. Sunt persoane care sunt de mai mult timp în RM pentru care au fost create condiții în special pentru copii, pentru ca ei să se integreze. Cunoașterea limbii la unii dintre ei e mai bună decât la cetățenii RM. Dar pot apărea probleme cu recunoașterea diplomelor de studii sau a competențelor profesionale. Câteodată putem vorbi și de tradiții culturale și de muncă diferite. Aceste diferențe necesită timp pentru înțelegere”, a declarat Olga Poalelungi.

În sistemul de azil al Republicii Moldova sunt înregistrate 554 de persoane. Cei mai mulți dintre cei care au primit statutul de refugiat, care, practic, îi egalează în drepturi cu cetățenii Republicii Moldova, sunt din veniți din Siria. Un alt contingent de persoane, majoritatea venite din Ucraina, a primit statutul de beneficiar de protecție umanitară, care le oferă dreptul să stea pe teritoriul Republicii Moldova atâta timp cât în țara lor de origine există conflicte armate sau dezastre naturale.