Apelurile s-au înmulțit în ultimele zile pentru ca blocul celor 27 de țări să își dezvolte capacitatea comună de apărare pentru a răspunde rapid la crize. Scenele de haos de pe aeroportul din Kabul care au urmat preluării puterii de către talibani și dependența europenilor de SUA pentru evacuarea cetățenilor lor au sporit gradul de conștientizare.

"Afganistanul a demonstrat că deficiențele noastre în materie de autonomie strategică au un cost și că singura modalitate de a progresa este combinarea forțelor noastre și consolidarea nu numai a capacităților noastre, ci și a voinței noastre de a acționa", a declarat șeful diplomației europene, Josep Borrell, după o reuniune la Castelul Brdo (nordul Sloveniei).

"Dacă dorim să fim în măsură de a acționa autonom și să nu fim dependenți de alegerile făcute de alții, chiar dacă sunt prietenii și aliații noștri, atunci trebuie să ne dezvoltăm propriile capacități", a adăugat el, insistând că nu există "nicio alternativă".

Miniștrii europeni au examinat joi o propunere - prezentată în mai - de a construi o forță de 5.000 de membri, în cadrul unei revizuiri a strategiei de apărare a UE. Josep Borrell speră să primească undă verde din partea statelor membre la o nouă întâlnire consacrată apărării, la 16 noiembrie.

Rămân serioase îndoieli cu privire la capacitatea europenilor de a duce la bun sfârșit un astfel de proiect, deoarece UE n-a fost niciodată în măsură să utilizeze un sistem de "grupuri tactice" înființat în 2007, care necesită unanimitatea statelor pentru a fi activat.

Întrebat despre crearea unei noi forțe militare europene, Josep Borrell a apărat "ceva mai operațional" după eșecul grupurilor tactice.

Ministrul sloven al apărării, Matej Tonin, a cărui țară deține președinția prin rotație a UE, a lansat un apel la crearea unui nou sistem care să permită trimiterea de trupe din "țările voluntare" în numele celor 27, dacă majoritatea statelor membre acceptă, în loc de unanimitatea necesară grupurilor tactice.

Lecția Afganistanului este că "trebuie să devenim mai autonomi ca europeni și să fim în măsură să acționăm mai independent", a estimat omoloaga sa germană, Annegret Kramp-Karrenbauer. Dar, a subliniat ea, "este foarte important să nu acționăm ca o alternativă la NATO și la americani".

Ea a părut să se distanțeze de propunerea pentru o forță europeană de reacție rapidă, afirmând pe Twitter că "coaliții ale țărilor voluntare" ar putea permite gestionarea viitoarelor crize.

La Washington, administrația Joe Biden s-a arătat deschisă către o astfel de forță.

"Continuăm să credem că o Europă mai puternică și mai pregătită să acționeze este și în interesul nostru", a spus purtătorul de cuvânt al diplomației americane, Ned Price, pledând în același timp ca Uniunea Europeană și NATO să coordoneze pentru "a evita dublarea și a nu risipi resurse deja rare".

Pentru ministrul leton Artis Pabriks, blocul trebuie să demonstreze că are "voința politică" de a folosi o eventuală forță europeană. "Încercăm să facem planuri uriașe privind apărarea comună a UE, dar grupurile de luptă există de un deceniu. Le-am folosit vreodată?", a întrebat el.

UE este divizată de ani de zile cu privire la rolul pe care ar trebui să-l joace în domeniul apărării, în special din cauza reticenței puternice a țărilor din Est, foarte atașate de umbrela NATO și de protecția americană împotriva Moscovei. Discuțiile au fost relansate după ieșirea Regatului Unit, ferm opus perspectivei unei armate europene.

Dorința americană de a se retrage din anumite teatre de operațiuni și-a jucat, de asemenea, rolul. Joe Biden "este al treilea președinte american consecutiv care ne avertizează despre dezangajarea SUA", a subliniat șeful diplomației europene, Josep Borrell.