Este pentru prima oară din 2005 când OMS își actualizează liniile directoare la nivel global privind calitatea aerului. Cantitatea de informații care arată că poluarea aerului afectează diferite aspecte ale sănătății a crescut semnificativ de la acea dată.

Acesta este motivul pentru care OMS și-a redus aproape toate pragurile de referință, care se referă în principal la așa-numiții poluanți clasici: particule în suspensie, ozon, dioxid de azot, dioxid de sulf și monoxid de carbon.

Noile linii directoare nu sunt norme obligatorii din punct de vedere juridic, însă oferă țărilor un cadru pentru a-și proteja mai bine populațiile.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a îndemnat "toate țările și pe toți cei care luptă să protejeze mediul înconjurător să le folosească pentru a reduce suferința și pentru a salva vieți", scrie Agerpres.

Peste 7 milioane de oameni mor prematur din cauza poluării

Potrivit OMS, nu mai puțin de șapte milioane de decese premature, în principal cauzate de boli netransmisibile, sunt atribuite efectelor combinate ale poluării atmosferice și poluării aerului din interior.

"Poluarea aerului este o amenințare pentru sănătate în toate țările, însă afectează în principal populațiile din țările cu venituri mici și medii", a subliniat Tedros, deoarece țările defavorizate se confruntă cu niveluri crescânde de poluare atmosferică, alimentate de urbanizarea la scară largă și de dezvoltarea economică care se bazează în primul rând pe utilizarea combustibililor fosili.

Alături de schimbările climatice, poluarea aerului este, potrivit OMS, una dintre principalele amenințări pentru sănătate.

Efectele dramatice ale poluării asupra atmosferice

La copii, poluarea aerului ar putea împiedica dezvoltarea pulmonară, poate limita funcția pulmonară, provoca infecții respiratorii și poate agrava astmul. La adulți, cardiopatia ischemică și accidentul vascular cerebral sunt cele mai frecvente cauze de deces prematur din cauza poluării aerului.

Noile date, afirmă OMS, arată că poluarea aerului se poate afla și la originea diabetului și a bolilor neurodegenerative.

Cu toate acestea, în 2019, mai mult de 90% din populația lumii trăia în regiuni în care concentrațiile depășeau pragurile de referință stabilite de OMS în 2005 privind expunerea prelungită la particulele fine PM2,5 (adică particule cu un diametru de cel mult 2,5 microni). OMS și-a redus astfel la jumătate pragul de referință.

În 2019, cele mai ridicate concentrații anuale de PM2,5 stabilite în funcție de numărul de locuitori au fost înregistrate în Asia de Sud-Est și în estul Mediteranei.

Aceste particule pot pătrunde adânc în plămâni (la fel ca PM10), însă și în fluxul sanguin. Particulele fine provin în principal din arderea combustibilului în diverse sectoare, în special în transporturi, energie, industrie și agricultură.