La cei 77 de ani împliniți, Ion Mărgineanu a traversat săptămâna aceasta munții, cu peisajele stâncoase desprinse parcă din povești din zona Cheile Bicazului și Lacul Roșu, cu provocările și dificultățile mersului pe jos în condiții de iarnă.

L-am însoțit pe profesorul Ion Mărgineanu pe o distanță de mai bine de 50 de km și am înțeles că are în el atâta voință, determinare și răbdare, dar mai ales atâta frumusețe interioară încât nimic nu îi poate sta în cale. Pe unde merge pare că luminează cu puterea și frumusețea gândurilor și a sufletului său totul în juru-i.

Ziua ”de muncă”, adică de mers, a profesorului Ion Mărgineanu începe dis de dimineață, cu un mic dejun mai consistent care să îl țină pe o distanță de 10-15 kilometri. Nu pleacă la drum niciodată mai târziu de ora opt, asta pentru că, spune el, în zori are mai multă energie, iar picioarele îl poartă mai cu spor. Pe drum nu prea se odihnește, doar când discuțiile noastre ajung la vreun subiect legat de istoria și geografia vreunei țări, a vreunui imperiu apus, sau gospodăria sa din Fundurii Vechi despre care vorbește de multe ori și la care probabil gândurile îi zboară și mai des în drumul său spre capitala Unirii. Atunci ne oprim iar profesorul începe să traseze hotărât, cu deja vestita sa cârjă din lemn de prun, pe asfaltul drumului sau iarba vreunui câmp pe lângă care trecem, conturul imaginar ale casei sale din satul Fundurii Vechi, Județul Bălți  împodobită cu zeci de soiuri de trandafiri și crizanteme și pe care nu a mai văzut-o de trei săptămâni. Îi plac florile, drumurile bune, fără gunoaie aruncate pe la margini și gospodăriile aranjate de prin zecile de sate pe care le traversează la pas. 

Are ochii albaștri, strălucitori și plini de bunătate, blajini ca o zi caldă de primăvară sau toamnă timpurie.

Chiar dacă nu l-am auzit niciodată plângându-se de nimic, știu însă că sufletu-i sensibil duce cu el greutatea dorului casei sale cu trandafiri multicolori, de copii, de nepoți și nepoate, dar cel mai mult cred că duce dorul soției Cleopatra. A iubit-o foarte mult- pentru că dansa cum nicio altă fată pe care a cunoscut-o în tinerețe nu știa, pentru că îl tempera cu bunătatea ei, pentru cei patru copii pe care îi născuse și puterea cu care s-a ridicat și a mers mai departe după pierderea lui Viorel.

”Lumea se sprijină pe oameni buni, spunea răposata mea nevastă” îl aud adesea citând ca replică celor pe care îi întâlnește în drumul său și sunt curioși să afle unde doarme, ce mănâncă și cum se descurcă la așa drum lung.

Legendă: Comuna Tupilați, 11 noiembrie

 ”Vă îndemn să vă gândiți la neamul nostru, la frumusețile care sunt alături de dumneavoastră și planificați ca această parte a României să fie parte a vieții voastre” îi ruga el pe basarabeni într-o intervenție telefonică realizată pentru ascultătorii Radio Chișinău din incinta primăriei comunei Ștefan cel Mare, județul Neamț.

Cu iarna care se simte din plin de câteva zile, profesorul Ion Mărgineanu a traversat deja munții, cu pante abrupte și porțiuni lungi fără case și oameni care să se adune curioși în jurul său după ce l-au văzut la Tv sau au citit în ziare, pentru a afla mai multe despre Basarabia și mesajul pe care îl duce la Alba Iulia.

Mai are de parcurs ultima sută de kilometri din Drumul Unirii pe care îl face din dragoste pentru Țară, din dragoste pentru copiii, nepoții și mai ales pentru soția sa Cleopatra. Este un drum în care nu atingerea scopului final este ținta supremă ci călătoria în sine. Pentru că o dată cu redescoperirea patriei sale - România, se regăsește pe sine cu împlinirile și dezamăgirile sale, cu bucuriile și tristețile, cu lecțiile învățate sau mai puțin învățate de la viață.

Drumul Unirii pentru Ion Mărgineanu este un Drum al Tămăduirii.

Totoiești, 11 noiembrie

Comuna Ștefan cel Mare, 12 noiembrie

Piatra Neamț, 14 noiembrie

***

În vârstă de 77 de ani, Ion Mărgineanu, originar din localitatea Fundurii Vechi, județul Bălți, a pornit la 1 noiembrie pe jos de la Bălți spre Alba Iulia unde este așteptat pe 1 Decembrie. A predat limba franceză și limba germană la școli și universități din Republica Moldova și a tradus în limba germană cărți ale scriitorilor Grigore Vieru și Nicolae Dabija, dar și lucrări cu caracter economic. Se numără printre cei 278 de deputați basarabeni care au semnat la 27 august 1991 Declarația de Independență a Republicii Moldova.  

Impresiile, pozele și articolele de presă care apar despre călătoria profesorului Ion Mărgineanu pe Drumul Unirii pot fi urmărite și pe o pagină de Facebook Ion Mărgineanu si Unirea 

Autor: Ina Guțu