Vineri, 11 februarie, la Chișinău, în sala mare a Palatului Republicii, a avut loc a cincea la număr ședința comună a guvernelor României și Republicii Moldova, urmată de semnarea mai multor acorduri și protocoale bilaterale. Ședința comună a guvernelor a fost precedată de o întrunire comună a Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului Republicii Moldova și Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului României. Cel mai important acord interguvernamental semnat îl constituie grantul de 100 mln euro din partea României, cea mai mare parte a căruia va veni să suplinească sumele alocate Fondului de Dezvoltare Regională și Locală, ele rămânând să fie direcționate spre școli, grădinițe, sisteme de canalizare, stații de epurare, iluminare stradală și antreprenoriat social. Banii grantului vor fi alocați și pentru proiecte culturale, dar și pentru proiecte mass-media. Aici se cere de remarcat, că un grant similar a fost oferit de România pentru Republica Moldova, în 2014, însă partea moldovenească a fost capabilă să absoarbă prin proiecte elaborate doar o treime din această sumă, restul fiind oprit de București pe motive de necorespundere rigorilor anticorupție.

Principalele puncte ale asistenței românești

Recenta ședință comună a celor două Guverne reprezintă un gest de apropiere și colaborare strategică între cele două state de pe malurile Prutului. Potrivit mai multor aprecieri, după o perioadă în care fostele guvernări din Republica Moldova au avut o retorică puțin prietenoasă în raport cu România, după guvernarea caracteristică unui stat capturat care a bulversat agenda cu UE și cu România, acum cele două state au o agendă comună de impulsionare a parteneriatului strategic de integrare europeană a Moldovei la Est de Prut. În acest context, România rămâne cel mai important avocat al Republicii Moldova la Bruxelles, depunând eforturi susținute pentru apropierea de marea familie europeană a statului moldovenesc prin proiecte concrete de dezvoltare și modernizare.

În declarația premierului Nicolae Ciucă, făcută la Chișinău pe marginea ședinței comune a guvernelor, au fost enumerate principalele puncte ale asistenței românești pentru Republica Moldova:

• Acordurile privind asistența financiară nerambursabilă de 100 milioane de euro, construirea și consolidarea unor poduri rutiere de frontieră și reducerea tarifelor de furnizare a serviciilor de roaming;
• Protocoalele de colaborare în domeniul educației, inspecției muncii și al învățământului militar;
• Planuri de acțiuni în domeniul justiției și al afacerilor interne;
• România a acordat asistență oficială pentru dezvoltare în beneficiul Republicii Moldova în valoare record de 46,8 milioane de euro, îndeosebi în domeniul educației pentru burse de studiu;
• Memorandumuri de înțelegere în domeniile cercetării, dezvoltării și inovării, securității energetice, precum și în domeniul transformării digitale;
• Implementarea „Acordului dintre România și Republica Moldova privind reglementarea construirii unor apeducte”, semnarea contractului pentru lucrările la subtraversarea Măcărești (RO) – Măcărești (RM), la 24 ianuarie 2022;
• Bursa Română de Mărfuri a înființat deja BRM East Energy, gata să ofere o platformă de tranzacționare pentru produsele energetice, mai ales electricitate și gaze naturale, în condiții de competitivitate, transparență și nediscriminare;
• România va fi și pe mai departe susținătorul Republicii Moldova la Bruxelles;
• Sprijin din partea României pentru consolidarea stabilității și securității Republicii Moldova.

Consolidarea stabilității și securității

Ultimul punct din declarația premierului român are o conotație aparte în condițiile agravării crizei militare din jurul Ucrainei. Chiar dacă nu există o desfășurare detaliată a preocupărilor Bucureștiului privind securitatea Republicii Moldova în condițiile agravării pericolului de război la hotarele ei, însăși abordarea problemei de către un stat membru NATO reprezintă o valoare inedită și atestă o afinitate deosebită între două state.

Premierul român a vorbit la Chișinău, dincolo de proiecte de infrastructură rutieră, despre securitatea energetică a Republicii Moldova, care urmează să fie asigurată prin crearea de alternative pentru aprovizionarea cu gaze și energie electrică după modelul interconectării între România și Republica Moldova pe rețeaua de gaze, care deja s-a realizat. La nivel de dialog interguvernamental s-a stabilit identificarea unei soluții pentru realizarea depozitului subteran de gaze pentru Republica Moldova în România, acest proiect urmând să se întâmple datorită sporirii capabilităților de aprovizionare cu gaz pe coridorul vertical Grecia-Bulgaria-România. Pe această cale va fi depășită dependența sufocantă a Republicii Moldova de gazul furnizat de Rusia.

Două state suverane și independente, alături în UE

Mesajul politic, articulat la Chișinău de guvernul României, pe domeniul relației interstatale, rămâne strict axat pe ideea existenței a două state suverane și independente, viitorul cărora este să fie alături în Uniunea Europeană. S-a atras atenția asupra faptului că, din momentul în care Romania a fost acceptată ca stat membru cu drepturi depline în Uniunea Europeana, produsul intern brut a crescut de trei ori, iar produsul intern brut pe cap de locuitor a crescut de patru ori. Acest salt economic spectaculos al României contrastează izbitor cu dezvoltarea economică a Republicii Moldova care, la treizeci de ani de la declararea independenței, așa și nu a atins nivelul liniei de start. În acest context România se angajează să împartă cu Republica Moldova toată experiența sa de repurtare a calității de membru al UE, astfel încât și Republica Moldova să dispună de un parcurs cât se poate de coerent de integrare europeană și să poată să beneficieze la rândul său de toate avantajele apartenenței la spațiul comunitar.

Abordare prudentă, dată peste cap de realitățile politice din teren

Întrunirea celor două guverne la Chișinău a arătat că, la nivelul relațiilor interguvernamentale, părțile continuă să evite abordarea tranșantă a substratului identitar al celor două state, limitându-se doar la constatarea comunității de limbă, cultură și istorie. Însă această abordare prudentă deseori este dată peste cap de realitățile politice din teren. Spre exemplu, în spiciul său inaugural la Chișinău, premierul Ciucă a vorbit, este adevărat, într-o formă lapidară, despre problema Mitropoliei Basarabiei în Republica Moldova. Chișinăul a evitat discuția acestei teme în cadrul ședinței comune a guvernelor, însă această omitere nu duce la dispariția problemei.

Pe de altă parte, în cadrul vizitei sale la sediul central al Mitropoliei Basarabiei din Chișinău, premierul român nu a evitat să sublinieze intenția autorităților statului român de a aduce punctual problema Mitropoliei Basarabiei în dialogul cu autoritățile din Republica Moldova. Printre chestiunile de actualitate se numără:

• Necesitatea perfecționării cadrului legislativ al Republicii Moldova în domeniul cultelor în vederea alinierii la normele europene;
• Abordarea de către autoritățile statului român în dialogul cu autoritățile din Republica Moldova a chestiunii restituirii proprietăților bisericești confiscate abuziv de statul sovietic ocupant;
• Suplimentarea fondurilor guvernamentale destinate susținerii clerului Mitropoliei Basarabiei;
• Necesitatea edificării unor noi catedrale românești în municipiile Chișinău, Bălți și Cahul, ca centre ale spiritualității ortodoxe românești;
• Crearea unui cadru stabil și permanent de cooperare între Mitropolia Basarabiei și Guvernul României în beneficiul credincioșilor ortodocși români din Republica Moldova, inclusiv în ceea ce privește valorificarea și promovarea patrimoniului cultural român;
• Deschiderea Mitropoliei Basarabiei, ca actor social de primă importanță, pentru cooperarea cu autoritățile centrale și locale din Republica Moldova.

Încă o temă spinoasă evitată de a fi discutată în cadrul ședinței comune a guvernelor, a fost Adresarea Consiliului Național al Românilor din Ucraina de a elabora un demers comun al celor două guverne către autoritățile ucrainene, privind renunțarea definitivă la glotonimul „limba moldovenească”. Și soluționarea acestui demers identitar românesc nu a întrunit consensul părților, fiind transferat pe agenda discuțiilor de viitor.

O șansă unică

A cincea întrunire a guvernelor României și Republicii Moldova de la Chișinău, deciziile care au fost adoptate, vorbesc despre coacerea premiselor privind recunoașterea politică oficială a existenței a două state românești – România și Republica Moldova, uniți prin comunitatea limbii, culturii și istoriei. O asemenea evoluție ar deschide calea pentru un proiect prolific de dezvoltare panromânesc, care ar întruni omogenizarea legislațiilor celor două state, cooperarea lor strânsă economică, de infrastructură, a sistemelor financiare și energetice, în domeniul cultural, de învățământ și știință, asistență socială. Afirmarea formalizată politic al conceptului „Două state, un popor” în cazul celor două state românești, inevitabil va duce la excluderea de către Brussels a Republicii Moldova din pachetul Parteneriatului Estic, oferindu-i un parcurs aparte de integrare europeană. Este o șansă unică pentru cetățenii Republicii Moldova de a se conecta, prin apartenența la lumea română, la un proiect individual de finanțare din partea Uniunii Europene, de surmontare pe această cale a impasului unui stat falimentar, fără perspective de dezvoltare durabilă, de depășire, în ultima instanță, a blestemului dezmembrării naționale.  

Sursaa IPN.