Având în vedere schimbarea mediului de securitate este necesară elaborarea unei noi strategii de securitate națională, iar în noul document problema transnistreană este abordată în complex cu alte probleme, care sunt interdependente, spune directoare Platformei pentru Inițiative de Securitate Natalia Albu, membră a comisiei de elaborare a Strategiei securității naționale. Documentul pune accent pe securitatea umană, astfel încât statul să poată asigura în egală măsură siguranța cetățenilor săi pe ambele maluri ale râului Nistru:

„Orice stat care ține la securitatea individului, la securitatea umană, în contextul post-pandemie, a unui război care are loc în statul vecin, adică o agresiune militară directă a Federației Ruse, R. Moldova este nevoită să-și elaboreze o viziune strategică cum să-și asigure propria securitate. Acest document, de fapt, nu e doar o linie directorie pentru guvernare, pentru instituțiile din sectorul de securitate, dar vine și să le explice cetățenilor cum contribuie statul la asigurarea securității naționale, care sunt obiectivele și care sunt acțiunile ce vizează cetățeanul. Se pune accent clar pe securitatea umană și chiar acest dosar transnistrean este o componentă a securității umane, ca guvernarea, statul, să poată să asigure în egală măsură siguranța cetățenilor săi pe ambele maluri ale râului Nistru”, a comunicat Natalia Albu, în cadrul emisiunii Dosar transnistrean, de la Radio Chișinău. 

Ea a explicat că problema transnistreană este abordată în noul document în complex cu alte probleme ce țin de securitatea statului, care sunt interdependente:

„Anterior, în Concepția Securității Naționale adoptată în 2008, și în strategia din 2011, problema transnistreană era considerată ca principală amenințare la adresa securității naționale, fapt ce nu-l putem neglija, dar avem nevoie de o abordare holistică. Problema transnistreană este la pachet, în complex, cu alte probleme care sunt interdependente. Reglementând anumite probleme, se diminuează impactul amenințării care vine din regiunea respectivă. De aceea, problema transnistreană se regăsește în complex cu alte subiecte și după aprobarea documentului final, instituțiile din sectorul de securitate și apărare urmează să adopte strategii sectoriale care vor dezvolta aceste subiecte, inclusiv securitatea energetică, economică, apărare etc., cuprinzând și acest dosar transnistrean”.

Republica Moldova poate să contribuie la consolidarea securității regionale, iar organizarea Summitului Comunității Politice Europene la Chișinău, pe 1 iunie, a demonstrat că acest lucru este posibil, susține directoarea PISA, Natalia Albu. Pentru aceasta, R. Moldova are nevoie să-și întărească propria securitate, să fie dotată cu instrumente de apărare, inclusiv de combatere a amenințărilor hibride:

„Dincolo de statul de țară candidată la aderare la UE, vedem că se pune accent pe R. Moldova ca un actor ce ar putea să contribuie la consolidarea securității regionale. Dar ca să contribuie la securitatea regională, ea trebuie fortificată, înzestrată cu instrumente. Vedem că încă din 2021, prin Facilitatea Europeană pentru Pace, R. Moldova a început să primească suport concret din partea UE privind consolidarea în special a apărării naționale, dacă de la început vorbeam de șapte milioane de euro, acum avem 87 de milioane de euro, suport destinat înzestrării armatei naționale cu echipamente cu caracter neletal, care de fapt depășește bugetul armatei naționale. Dincolo de fortificarea capacității de apărare, deschiderea Misiunii civile a Uniunii Europene de combatere a amenințărilor hibride vine anume în acest suport de combatere a războiului hibrid, dacă vorbim de securitate. Și fortificarea securității energetice, și a infrastructurii critice, tot sunt elemente și componente ale securității care vin să întărească securitate individului inclusiv”.