Cel mai recent caz este cel al activistului din regiunea transnistreană, Victor Pleșcanov, eliberat, pe 16 mai 2024, de regimul de la Tiraspol, în urma presiunilor partenerilor din R. Moldova, a ambasadelor care țin la principiile drepturilor omului. Victor Pleșcanov a fost arestat și condamnat în 2022, după ce a arborat la balconul său drapelul Ucrainei, în semn de susținere a poporului ucrainean agresat de Federația Rusă. El a fost deținut ilegal doi ani într-o închisoare de la Tiraspol. Liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a emis un ordin de grațiere a lui Victor Pleșcanov – o tactică a regimului prin care acesta nu recunoaște că a condamnat ilegal o persoană, a explicat avocatul Promo-Lex, Vadim Vieru.

„Faptul că a fost grațiat de Krasnoselski nu înseamnă că nu a fost comis un abuz asupra drepturilor omului și că cei care au comis acest abuz împotriva lui Pleșcanov nu ar urma să poarte răspundere. Domnul Pleșcanov este locuitor al orașului Tiraspol. După ce a început războiul în Ucraina dumnealui și-a exprimat o poziție civică clară, a condamnat războiul. Una din aceste acțiuni a fost arborarea drapelului Ucrainei la balconul său. Acest gest a fost catalogat de către regimul de la Tiraspol ca un act de extremism. Nu este prima situație în care o persoană este acuzată de extremism în regiunea transnistreană, pentru fapte inofensive. Sunt și alte persoane, inclusiv condamnate, care se află în detenție, condamnate pentru așa-numita infracțiune de extremism.

În spatele oricărui dosar este soarta unui om, soarta domnului Pleșcanov și a familiei lui. Am făcut tot ce era posibil, inclusiv am expediat plângere la CEDO și am solicitat să fie examinată în regim de urgență, cazul este pe rol, împotriva Federației Ruse. Am făcut plângere la Procuratură și alte instituții de drept din cadrul R. Moldova. Evident că administrația de la Tiraspol nu a încetat abuzurile. Finalitatea a fost ca și în alte cazuri, să ne amintim de cazul Glijin care a fost grațiat, și Victor Pleșcanov a fost „grațiat”.

Este o tactică aplicată de Tiraspol. Evident, Tiraspolul niciodată n-o să recunoască faptul că a condamnat pe cineva ilegal și a comis abuzuri oribile legate de drepturile omului. Ei aleg o modalitate care să-i avantajeze, ei consideră că așa sunt asigurați din punct de vedere juridic și merg pe opțiunea de grațiere. Victor Pleșcanov nu și-a văzut sentința și aceasta, la fel, e o practică din ultimii ani. Mai ales în dosarele politice, dacă putem să le numim așa, persoanele nu-și văd sentința. Sunt condamnate, dar nu-și văd sentința, un principiu elementar al unui proces echitabil. Oamenii nu cunosc pentru ce au fost condamnați, dacă facem abstracție de faptul că aceste instanțe sunt ilegal constituite”. 

Decizia CEDO în cazul Ilașcu, în care pentru prima dată a fost condamnată Federația Rusă privind încălcarea drepturilor omului în regiunea transnistreană, nu a fost valorificată pe deplin autoritățile de la Chișinău, consideră avocatul Vadim Vieru:

„Această decizie CEDO nu a fost valorificată pe deplin de guvernul R. Moldova. Mai mult decât atât, dacă o persoană, victima unui abuz de drepturile omului în regiunea transnistreană, expedia o plângere la procuratura R. Moldova, în care invoca încălcări comise de administrația de la Tiraspol, procuratura emitea un refuz, un simplu răspuns, nici nu examina ca plângere penală, refuza pornirea unei cauze penale, făcând referire la cauza Ilașcu, conform căreia Federația Rusă controlează de facto acel teritoriu și autoritățile constituționale nu au jurisdicție acolo. O acțiune destul de rușinoasă din partea procuraturii, neprofesionistă, deoarece Hotărârea CEDO, de fapt, nu stabilește astfel de limitări, în sensul în care guvernul, procuratura să investigheze faptele comise în regiunea transnistreană și să apere drepturile omului. Ba mai mult, această hotărâre subliniază obligațiile pozitive ale statului, ale guvernului, ale instituțiilor de stat ca să apere drepturile omului de acolo. Am reușit, la Promo-Lex, începând cu anul 2009-2010, să stopăm această practică viciată și au început să fie pornite cauze penale. Multe dintre acestea sunt în procedură. În unele, din motive obiective, procuratura nu poate să investigheze anumite circumstanțe, dar în altele procuratura are un rol destul de pasiv. La capitolul cauze penale din regiunea transnistreană, ar fi încă mult de lucru. Oamenii așteaptă să fie auziți. Să li se facă justiție e prea tare spus, pentru că prea puține cauze au ajuns în judecată”.

Avocatul Vadim Vieru susține că există multe căi și mecanisme legale nevalorificate de autoritățile din R. Moldova pentru tragerea la răspundere a responsabililor de încălcarea drepturilor omului în regiunea transnistreană.

Dialogul politic dintre Chișinău și Tiraspol trebuie să continue, acesta este necesar în contextul procesului de reintegrare, subliniază avocatul Vadim Vieru, de la Promo-LEX. Totodată, el și-a exprimat speranța că în timpul dialogului neoficial între Chișinău și Tiraspol nu sunt făcute cedări de către Chișinău care să afecteze drepturile omului în regiunea transnistreană.