Experta consideră că situația de criză economică din regiunea transnistreană va fi folosită împotriva Chișinăului în contextul alegerilor care urmează în toamnă: „Această criză a fost creată tocmai pentru a destabiliza situația din R. Moldova în pragul alegerilor. Kremlinul folosește ultimele instrumente pe care le mai are, de șantaj la adresa Chișinăului și unul dintre acestea este regiunea transnistreană. Kremlinul a întreținut regimul de la Tiraspol în ultimii treizeci de ani tocmai pentru a-l folosi pentru a destabiliza situația de pe malul drept al Nistrului. Un colaps economic în regiunea transnistreană, evident că va duce la o criză umanitară pe care Chișinăul va trebui să o gestioneze. Nu avem o strategie privind integrarea regiunii, aceasta este o vulnerabilitate enormă, pe care Kremlinul o exploatează în prag de alegeri”.

Pe de altă parte, chiar dacă populația din regiunea transnistreană este supusă propagandei împotriva R. Moldova și timp de treizeci de ani presa de la Chișinău nu a ajuns în stânga Nistrului, autoritățile nu pot limita dreptul cetățenilor din această regiune să participe la alegeri, spune Mihaela Șerpi, de la Promo-LEX:

„Pârghiile de a controla regiunea transnistreană sunt destul de limitate. Este dreptul constituțional al cetățenilor R. Moldova  din stânga Nistrului să participe la procesele electorale. Ce putem face este să implementăm mai multe acțiuni în ceea ce privește contracararea dezinformării din regiunea transnistreană, să venim cu mesaje clare, țintite către populația de acolo, dar nu putem să limităm acest drept constituțional. Regiunea transnistreană nu este declarată teritoriu temporar ocupat, respectiv, nu avem nicio lege care să stipuleze că atât timp cât acest teritoriu este temporar ocupat de Federația Rusă, sunt limitate anumite drepturi. De exemplu în Ucraina există o lege privind statutul juridic special al teritoriilor ocupate temporar și există norme speciale în ceea ce privește investigarea dosarelor penale, sunt interzise de exemplu adopții și multe alte aspecte pe care o astfel de lege le poate reglementa. Atât timp cât  nu avem o astfel de legislație care să introducă niște excepții, nu putem să intervenim acum în prag de alegeri”, spune Mihaela Șerpi.

Ea consideră că suntem departe de un scenariu de reintegrare a regiunii transnistrene, iar una dintre cele mai mari provocări ar putea fi remodelarea percepției populației de dincolo de Nistru. „Înțelegem că prioritatea autorităților este de a menține stabilitatea, pacea în țară, în același timp o altă prioritate este procesul de integrare europeană. Din păcate nu există o strategie privind regiunea transnistreană, un plan de reintegrare teritorială. De foarte mult timp se vorbește despre importanța și necesitatea elaborării unui plan de reintegrare a regiunii transnistrene, pentru că sunt probleme extrem de complexe. Trebuie să ne gândim ce facem în domeniul educației, de exemplu, cu cadrele didactice, sau cu cei din eparhia Tiraspol și Dubăsari, care au contribuit la procesul de militarizare a educației. Va trebuie să ne gândim la un proces de lustrație, la o legislație privind colaboraționismul cu regimul de ocupație de la Tiraspol. Sunt aspecte foarte problematice ce vizează copii orfani, din școlile internat din regiune, care nu se află în nici o bază de date ale autorităților de la Chișinău, deci practic ei nu există pentru autoritățile R. Moldova, pentru că ei nu pot fi documentați. Acestea sunt doar câteva aspecte problematice din educație, nemaivorbind de așanumitele dosare, sau în general documentele emise de regimul separatist. Ce vom face cu ele, care va fi procedura de evaluare a acestora? Pe plan social la fel există extrem de multe probleme la care trebuie să ne gândim de pe acum, nu atunci când se vor retrage trupele ruse. Retragerea trupelor ruse ar trebuie să facă parte din procesul de reintegrare, dar nu să fie o condiție pentru pornirea acestui proces. Trebuie să ne gândim la o strategie de dezocupare cognitivă, adică de remodelare a percepțiilor, a valorilor. Aceste planuri, strategii, nu există la Chișinău. Atât timp cât la Chișinău nu există strategii, planuri de acțiuni clare, nu putem să vorbim despre o pregătire a R. Moldova pentru un proces de reintegrare. Acestea trebuie elaborate de Chișinău, pentru că n-o să vină UE, sau vreo organizație să ne pună pe masă strategia de reintegrare a regiunii transnistrene”.

Este necesară o instituție mult mai consolidată care să pregătească reintegrarea teritorială sub toate aspectele, consideră experta. În acest context ea aduce drept exemplu foarte util modelul ucrainean.

„Ucraina, deși se află într-un război barbar, de agresiune, care are și mai multe probleme decât R. Moldova, are strategii, planuri de acțiuni, de reintegrare a educației, ei se gândesc să creeze o rezervă de cadre didactice care să fie dispuse să plece în teritoriile temporar ocupate și să contribuie la sistemul educațional ucrainean în teritoriile care au fost ocupate de Rusia. Inclusiv, au o legislație privind colaboraționismul cadrelor didactice care colaborează cu regimul de ocupație în ceea ce privește propaganda și militarizarea educației, atunci când copii din teritoriile ocupate temporar vin în teritoriul controlat de Ucraina și sunt admiși în instituțiile de învățământ superior, ei trebuie să parcurgă niște cursuri în care învață despre democrație, despre legislația ucraineană, istoria Ucrainei și efectele ocupației ruse. Deci, ei lucrează pentru a remodela aceste percepții, pentru că ei declară că una din cele mai complicate sarcini va fi contracararea dezinformării și propagandei rusești. Efectele acestei propagande și militarizări vor fi pe termen lung. De pe acum ar trebui să ne gândim ce ar trebuie să facem”, spune analista în drepturile omului Mihaela Șerpi de la Asociația Promo-LEX.