„R. Moldova ar trebui să fie mult mai activă pe politic dosarul transnistrean, pentru că această oportunitate oferită de războiul din Ucraina pentru rezolvarea consecințelor agresiunii militare ruse din 1992 o să treacă. Dacă nu se reușește acum să se facă pași clari pentru a deschide anumite portițe, măcar discuții, această enclavă se va ghetoiza și mai mult, se va fortifica și mai mult și este greu de crezut că dacă se va termina acest război și nu se va reuși să se facă anumite progrese, cei de la Tiraspol vor fi mai deschiși la a purta discuții cu Chișinăul”.

Totodată, expertul subliniază că autoritățile de la Chișinăul trebuie să aibă grijă ca orice formă de autonomie pe care ar putea să o primească Transnistria să nu pună în pericol destinul european al  R. Moldova:

„O soluție trebuie să țină cont de integritatea teritorială a R. Moldova. Chișinăul trebuie să aibă grijă ca orice formă de autonomie pe care ar putea să o primească Transnistria să nu pună în pericol destinul european al țării. Tiraspolul nu trebuie să aibă sub nicio formă drept de veto asupra politicii externe. Trebuie apărate și drepturile etnicilor români din Transnistria pentru că este o populație majoritar românească, oricât ar scoate ei acele recensăminte false. Republica Moldova, pe lângă faptul că trebuie să-și apere propriile drepturi, pentru că nu este normal să renunți la destinul a peste trei milioane de oameni pentru ceea ce solicită un regim care nu este cunoscut de nimeni, Chișinăul va trebuie să fie foarte atent atunci când va lucra cu noțiunile pentru înlăturarea consecințelor războiului rus de agresiune. Este clar că cei de la Tiraspol vor cere foarte multe, poate vor cere poliție proprie, armată proprie, monedă proprie și luna de pe cer… Există multe precedente, în acest moment Chișinăul poate consulta statutul mai multor autonomii în Europa… Dar, până la a discuta drepturile politice și până la a acorda un anumit statut pentru Transnistria, autoritățile de la Chișinău trebuie să fie foarte atente la formulările și la formulele pe care să le propună.

Nu există o poziție unitară la nivelul UE cum trebuie rezolvat acest conflict, pentru că cei din UE de multe ori, este impresia mea, nu prea înțeleg puterea cuvântului federalizare în est. În Germania, dacă cuvântul federalizare funcționează, este datorită unei culturi politice diferite mult de ceea ce avem noi aici. Iar faptul că timp de zeci de ani partea rusă a folosit cuvântul federalizare cu scopul de a-și promova interesele lor și de a juca rolul unei ancore pentru a menține R. Moldova în acest miraj al lumii ruse, este una din mizele părții ruse, să înghețe conflictul, este o procedură clasică. Este greu de spus care vor fi cele mai bune oferte, ceea ce rămâne de văzut este și capacitatea autorităților de la Chișinău de a oferi o alternativă populației din Transnistria. Degeaba vorbim de legăturile dintre oamenii de pe cele două maluri, dacă liderii separatiști se plimbă prin Chișinău cum vor ei, mă refer la ultimii 30 de ani, iar autoritățile din Tiraspol și armata rusă din Transnistria recrutează ilegal cetățeni ai R. Moldova încălcând normele dreptului internațional”, spune analistul politic Mihai Isac.

Aducerea problemei transnistrene în atenția opiniei europene este un lucru foarte bun făcut de diplomația moldovenească, cu sprijinul direct al României, apreciază expertul. Totodată, el subliniază că depinde de măiestria politicienilor de la Chișinău modul în care R. Moldova va putea să folosească procesul de integrare european în rezolvarea conflictului transnistrean:

„În mod sigur că în momentul în care vor veni acele fonduri de preaderare, în momentul în care în R. Moldova se va reuși să se pună capăt destrăbălării din sistemul de justiție și se vor lansa niște reforme cu impact real asupra populației, atunci și locuitorii din stânga Nistrului vor vrea și ei să locuiască într-un stat european. Mare parte dintre ei sunt deja cetățeni europeni. Mulți din ei se folosesc de acte moldovenești, românești sau bulgărești pentru a locui și munci în Europa. Loialitatea lor față de statul în care stau ei în Europa sau față de R. Moldova este altă problemă, acea a ghetoului informațional în care este ținută această populație. R. Moldova trebuie să ofere și o platformă pentru o mai bună informare a populației din Transnistria și să fie mult mai activă în a-și promova imaginea în Transnistria. Exemplul unei bune guvernări, exemplul reformei este ceea ce trebuie adus în fața populației din Transnistria pentru a o atrage de partea R. Moldova”, a subliniat Mihai Isac.