„Deconectările au fost în toată regiunea și din această criză am înțeles că suntem într-o barcă, suntem o țară și un sistem interconectat, oricât de mult ar încerca unii să evite să spună acest lucru și mereu inventează teorii că nu ar fi așa. Deconectările au fost și în stânga Nistrului, la Tiraspol, Bender/Tighina, Slobozia, Râbnița. Aceste  deconectări au avut și alte urmări, de exemplu sistarea apei calde, care în stânga Nistrului în luna noiembrie este dată după program doar trei ore seara. 

În continuare, autoritățile separatiste din stânga Nistrului încearcă să-i mențină într-o bulă informațională, în care orice s-ar întâmpla, la orice schimbare ei au o tactică de a învinuia Moldova și de a evita să spună concret din ce cauză a căzut această tensiune și de ce Moldova s-a pomenit în această situație. Nu se vorbește în stânga Nistrului despre bombardamentele rusești asupra infrastructurii critice din Ucraina. Sunt inventate diferite teorii. Oamenii își dau seama de ce se întâmplă acest lucru, dar fiind ținuți în acești 30 de ani în această dezinformare, le este foarte greu să creadă, nu acceptă atât de ușor că Federația Rusă este cea care îi lasă fără lumină, fără apă caldă și fără încălzire. La începerea sezonului de încălzire în stânga Nistrului, oamenii aveau temperaturi foarte ridicate în apartamente, stăteau cu geamurile deschise, acum cest lucru nu se mai întâmplă. Chiar dacă există căldură în case, este la o temperatură mult mai joasă decât era în trecut. Deci, ei simt deja că lucrurile se schimbă, dar ne pară rău că schimbările vin astfel și a fost nevoie de această criză și acest război ca oamenii să înțeleagă că suntem o țară și că suntem legați unii de alții chiar dacă  lor li se spune în continuare inversul, că Moldova le-ar fi creat această situație”.

Pana majoră de curent a provocat panică în stânga Nistrului, oamenii au făcut cozi la magazine, bancomate și benzinării. Aceasta demonstrează că populația din zona transnistreană nu se simte în siguranță acolo, constată jurnalista Irina Tabaranu:

„Oamenii au avut acest comportament pentru că nu se simt în siguranță în stânga Nistrului. Oricât de mult li s-ar spune la canalele lor de televiziune că totul este sub control, oamenii nu simt același lucru. Dacă au cumpărat practic toată apa de pe rafturi, nu mai era apă potabilă, apă minerală în magazine. De asemenea, lumânări erau cumpărate în cantități foarte mari, chiar și becuri… Oamenii au cumpărat în cantități foarte mari aceste lucruri de primă necesitate. Pe unele canale propagandistice din stânga Nistrului erau chiar și postări în care îi rușinau pe acești oameni că s-au comportat astfel. Populația a făcut rânduri nu numai la magazine, dar și la bancomate pentru a retrage banii de pe carduri. De asemenea, la benzinării pentru a face rezerve de combustibili. Aceste comportamente ne spun despre nesiguranța oamenilor și neîncrederea în aceste autorități. Așa cum a fost în luna aprilie, dacă ne amintim de acele explozii care are au avut loc în Tiraspol și în Grigoriopol la antenele radio, oamenii la fel au făcut rânduri pentru a veni în dreapta Nistrului, chiar dacă timp de 30 de ani lor li s-a spus că Moldova este dușmanul și cea care îi agresează. Reacția lor ne spune despre nesiguranța și neîncrederea oamenilor în pretinsele autorități”.

Jurnalista de la portalul Zona de Securitate, Irina Tabaranu, spune că deși volumele de gaze rusești au fost limitate inclusiv în stânga Nistrului, majoritatea întreprinderilor continuă să funcționeze, iar regimul de la Tiraspol economisește pe seama populației și a instituțiilor publice:

„Regimul economisește pe oameni. Ei au făcut acest lucru mereu. Două săptămâni școlile din stânga Nistrului nu au funcționat, doar o săptămână era vacanța de toamnă, dar ei au prelungit-o și școlile nu au funcționat. Între timp, Uzina de la Râbnița și-a mai topit din rezervele de metal. Alte obiecte sociale pe care economisește regimul sunt clădirile administrațiilor publice locale. Chiar la început de noiembrie temperaturile deja erau joase, mi-au povestit unele persoane că ei îngheață practic în primării, în consiliile sătești, raionale din stânga Nistrului. O altă metodă prin care au decis să economisească este transportul electric din stânga Nistrului. Orașul Tighina este legat de Tiraspol prin linii de troleibuz, care circulă doar în orele de vârf. În afara acestor ore de vârf doar microbuzele asigurau transportarea oamenilor. Acest lucru a provocat rânduri la microbuze ( nr. 20). O altă decizie luată de regim a fost apa caldă, care este doar trei ore seara. Este important de menționat că ei au gazificat practic toată regiunea, pentru că gazul era  practic gratis până acum, dar și acum la un tarif foarte mic... Deși în prezent școlile funcționează, este foarte mică temperatura în caloriferele din școli, din grădinițe, casele de cultură, școlile profesionale, școlile de artă. Așa a ales regimul să economisească, nu pe întreprinderile care le aduc bani în buget, dar pe confortul oamenilor”.