Strategia Chișinăului, care a negociat inclusiv pentru regiunea transnistreană Acordul de Asociere, acum 10 ani, poate fi aplicată și în cadrul negocierilor de aderare la UE, susține experta Angela Grămadă. Ea a amintit că în anii 2012-2013, atunci când s-a negociat Acordul de Asociere, autoritățile de la Chișinăul au fost cel care au propus pentru regiunea transnistreană să fie negociat GSP Plus, un acord generalizat de preferințe pentru agenții economici din regiunea transnistreană  înregistrați la Chișinău. Acest lucru a însemnat un acces în anumite condiții pentru companiile din regiunea transnistreană către piețele Uniunii Europene, explică președinta Asociației de Experți pentru Securitate de la București, Angela Gramădă.

 „Acest precedent poate fi aplicat și mai departe în sensul în care avem o responsabilitate pentru locuitorii din regiunea transnistreană, noi știm că se pot implementa gradual anumite cerințe, reforme, dar în același timp știm că ei rămân cetățeni ai Rep. Moldova și vom negocia integru, ținând cont de teritoriile recunoscute ale Rep. Moldova în 1992. Vom negocia beneficii, avantaje pentru toți cetățenia Rep. Moldova, de pun mal sau altul al Nistrului”.

Contextul regional extern permite rezolvarea problemei transnistrene, dar pentru asta e nevoie de a convinge opinia publică internațională că Rep. Moldova își dorește rezolvarea conflictului transnistrean, a subliniat experta Angela Grămadă.

 „Chiar ucrainenii, Kievul, ne încurajează să mergem la pachet cu soluționarea diferendului transnistrean în paralel cu ceea ce se întâmplă acolo, adică cu măsurile pe care le întreprind ei pentru a opri agresiunea rusă împotriva Ucrainei.

Fără ca noi să spunem și să definim clar care este interesul nostru în ceea ce privește conflictual transnistrean, celelalte măsuri nu pot să fie implementate, nu pot să fie puse în aplicare și nu pot să găsească oportunitățile favorabile ca cetățeanul de pe celălalt mal al Nistrului să se simtă în siguranță, dar și important pentru autoritatea centrală de la Chișinău. Deci, trebuie să existe o evaluare internă minuțioasă a capacităților proprii de a gestiona o relație mai bună cu proprii noștri cetățenii de dincolo de Nistru”.

„Noi avem un avantaj considerabil faptul că există acest context internațional, care ne oferă posibilități de a vorbi despre dosarul transnistrean; doi - la noi conflictul nu este unul etnic, este unul teritorial și a fost susținut de actori care în timp unii și-au schimbat optica, aici mă refer la Ucraina; și trei, pentru că autoritățile au reușit să gestioneze interese și beneficii pentru locuitorii regiunii. Deci, avem un dosar, avem o problemă, dar avem în același timp un context regional care schimbă cu totul formula prin care putem să acționăm”.

Angela Grămadă a subliniat că „este de datoria noastră să convingem UE că ne dorim să rezolvăm conflictul, să schimbăm viziunea UE în ceea ce privește capacitatea lor de a accepta că R. Moldova își dorește, este fermă în acest sens și că poate să acceseze procese de integrare europeană chiar și având această problemă. Dar, în același timp, că această problemă este una care poate să fie soluționată”.