Fostul premier polonez și-a anunțat anul trecut intenția de a reveni în politica internă pentru a conduce principalul partid de opoziție, Platforma Civică, în vederea câștigării alegerilor parlamentare din Polonia din 2023, scrie Agerpres.

''Angajamentul deplin din partea noastră față de Ucraina este nu doar o datorie morală, ci reprezintă un moment 'de a fi sau a nu fi' pentru civilizația occidentală și pentru valorile pe care se bazează ea'', a declarat Tusk în intervenția sa din cadrul congresului statutar al PPE organizat la Rotterdam.

În același discurs, Donald Tusk a subliniat că decizia de excludere a partidului ungar Fidesz, al premierului Viktor Orban, din PPE a fost corectă, întrucât iliberalismul promovat de liderul de la Budapesta nu reprezintă altceva decât un pas către autoritarismul absolut.

''Depinde doar de noi de partea cui suntem și ce valori reprezentăm. Atacul lui Putin contra Ucrainei nu poate lăsa pe nimeni indiferent. Ucraina are nevoie de voi, Georgia are nevoie de voi, Europa nu este nimic fără voi. Să nu ne fie frică, să luptăm împreună, uniți. Trebuie să ajutăm Ucraina să câștige acest război'', a lansat politicianul polonez în fața delegaților PPE.

El a făcut o pledoarie pentru germanul Manfred Weber, singurul candidat la președinția PPE pentru următorii trei ani. Acesta a fost reales în octombrie lider al grupului PPE din Parlamentul European, funcție pe care o deține din 2014.

Originar din landul Bavaria și ales eurodeputat în 2004, Manfred Weber a încercat să obțină președinția Comisiei Europene în 2019, dar el s-a lovit de opoziția președintelui francez Emmanuel Macron, care a declarat public că politicianul german nu are ''nici experiența, nici autoritatea necesare'' pentru a conduce executivul comunitar.

Însă Manfred Weber nu a abandonat, iar decizia lui Donald Tusk de a renunța la președinția PPE i-a oferit o nouă opțiune.

În prezent, Partidul Popular European include 81 de partide (printre care Partidul Național Liberal, Partidul Mișcarea Populară și UDMR) din 43 de țări, președinții Comisiei Europene (Ursula von der Leyen) și Parlamentului European (Roberta Metsola), șefi de stat sau de guvern din șapte țări membre UE - Austria, Cipru, Croația, Grecia, Letonia, Lituania și România - și trei din afara Uniunii, nouă membri ai Comisiei Europene și cel mai numeros grup politic (176 de membri) din Parlamentul European.