Guvernul este "pentru", dar în popor, în locul simpatiilor prooccidentale, au câștig de cauză simpatiile proruse. Cum se va încheia jocul geopolitic între Occident și Rusia?

"Acordul de asociere cu UE trebuie să aducă avantaje tuturor moldovenilor. Mergeți în direcția bună, dar sunt necesare reformele sistemului de justiție și lupta cu corupția" - a spus marți, la Chișinău, Tusk.
Președintele Consiliului European s-a întâlnit, între alții, cu președintele Nicolae Timofti și cu premierul Chiril Gaburici. I-a îndemnat spre refacerea sprijinului social în favoarea politicii proeuropene.
"Am discutat cu premierul că vom colabora, implementând cele mai importante reforme" - a declarat Tusk.

Deși politicienii de la cel mai înalt nivel declară de comun acord dorința începerii reformelor, analiștii moldoveni se îndoiesc de sinceritatea acestor declarații.

"În ultimele luni, guvernul nostru a auzit asemenea cuvinte de la majoritatea politicienilor europeni care au vizitat Chișinăul. În ciuda declarațiilor, ulterior nu s-a întâmplat nimic", spune pentru "Wyborcza" Lina Grâu de la Asociația pentru Politică Externă. În opinia sa, guvernul proeuropean minoritar nu este capabil să facă față unor provocări, cum sunt reformele și lupta cu corupția, care există grație sprijinului comuniștilor, iar aceștia nu sunt interesați de ele și pot bloca toate aceste măsuri.

În noiembrie 2013, Chișinăul a semnat acordul de asociere cu Uniunea Europeană, ceea ce a provocat o reacție dură a Kremlinului. Rusia a introdus embargou pe vinul moldovenesc, pe fructe, legume și carne, a lansat un atac propagandistic cu ajutorul presei și al politicienilor proruși. Toate acestea au avut loc în paralel cu criza din Ucraina.

Moscova nu a decis să folosească forța, ci a pus accent pe consolidarea sprijinului politic prorus. Dar în ciuda angajării tot mai mari a Kremlinului, candidații proruși nu au obținut majoritatea în alegerile parlamentare din noiembrie și rămân în opoziție.

Direcția europeană de dezvoltare a Moldovei părea a fi deci apărată. Un cadou neașteptat însă au făcut Moscovei chiar democrații - în ciuda negocierilor care au durat luni de zile nu au reușit să creeze o coaliție majoritară. Drept rezultat, cele mai mari partide europene - Liberal-Democrat și Democrat, ai căror lideri sunt oligarhii Vlad Filat și Vladimir Plahotniuc - au format un guvern minoritar, pe care în mod surprinzător îl sprijină Partidul prorus al Comuniștilor. În schimb, democrații au limitat planurile lor reformatoare.
Această situație a atras după sine un val de critici și dezamăgire socială. Potrivit sondajului realizat la începutul lui aprilie de Institutul de Politici Publice, 75% din moldoveni spun că țara se îndreaptă într-o direcție greșită. Integrarea europeană este sprijinită de doar 32%, iar intrarea în Uniunea Vamală creată de Rusia, Belarus, Kazahstan și Armenia este dorită de 50%.

"Simpatiile proeuropene au atins minimum istoric, acesta fiind rezultatul scandalurilor politice. Oamenii sunt plictisiți și dezamăgiți de ele", afirmă pentru "Wyborcza" sociologul moldovean Arcadie Barbăroșie, șeful Institutului de Politici Publice.

În 14 iunie, țara va avea alegeri locale. Potrivit sondajelor, forțele proruse își măresc influența și au șanse să preia controlul asupra majorității autoconducerilor, chiar și asupra capitalei.

"Moscova nu mai este nevoită să elaboreze vreun scenariu militar pentru a bloca direcția proeuropeană a dezvoltării Moldovei", consideră Grâu.

GAZETA WYBORCZA