Vecinii lui Trump se plâng că președintele american în funcție are un comportament disruptiv și că este puțin interesat de a respecta cele mai de bază reguli ale comunității. Ei spun că traficul este constant blocat de vizitele dese ale lui Trump la club pentru a juca golf, însoțit de coloana oficială și de Secret Service, acesta fiind doar unul dintre motive.

Mesajul a fost trimis printr-o cerere depusă marți către administrația orașului Palm Beach dar și către Secret Service de familia DeMoss care locuiește vizavi de Mar-a-Lago și care deține o fundație internațională. Și alți proprietari de locuințe din apropierea Mar-a-Lago s-au alăturat inițiativei.

În această cerere, orașul este notificat că Trump nu mai poate folosi vila de la Mar-a-Lago pe post de locuință pentru că a semnat un acord la începutul anilor 1990 prin care a transformat proprietatea din spațiu de reședință într-un club privat. Această manevră legală ar putea forța, într-un final, administrația din Palm Beach să hotărască public dacă Trump mai poate folosi Mar-a-Lago drept locuință după 20 ianuarie când nu va mai fi președintele Statelor Unite. 

Situația ar putea fi și mai problematică pentru Trump dacă inițiativa va reuși, nu doar pentru că ar fi primul președinte care va trebui să se apere în instanță pentru a locui undeva după președinție, dar și pentru că și-a schimbat deja domiciliul legal în Florida, renunțând la New York, acolo unde a locuit înainte de a câștiga alegerile.

„Nu există nicio justificare legală prin care Trump poate să folosească această proprietate și ca reședință și drept club privat de golf. El joacă o mână fără șanse. Nu va reuși să ne intimideze sau să blufeze”, a spus Glenn Zeitz, un proprietar din Palm Beach, vecin al lui Trump care s-a alăturat inițiativei.

Ce justificare legală au vecinii lui Trump pentru a cere alungarea lui

Controversa își are originile în 1993. Atunci, Donald Trump, rămas în pană de bani, a decis că îl costă mult prea mult întreținerea Mar-a-Lago și a semnat acordul prin care a transformat-o în club privat. Conform acordului, membrii clubului nu au voie să petrească mai mult de 21 de zile pe an la club și nici mai mult de 7 zile consecutive. Înainte de semnarea acordului, un reprezentant legal al lui Trump a asigurat consiliul local al orașului în cadrul unei conferințe publice că Trump nu va locui la Mar-a-Lago.

La acel moment, conducerea orașului era suspicioasă cu privire la intențiile lui Trump, în contextul în care mai avuseseră o dispută legală anterioară. Suspiciunile s-au dovedit fondate pentru că Trump a încercat constant să modifice termenii acordului – în 2018 el a cerut consiliului local să elimine o prevedere care îi interzicea să construiască un doc la club, motivând că agenții Secret Service ar avea nevoie de o astfel de structură pentru a îi asigura protecția.

El a revenit apoi și a declarat că docul urma să fie pentru uz privat al președintelui și primei doamne, dar după ce documentele care arătau acordul făcut în 1993 au ieșit la iveală, Trump a renunțat la această solicitare.

Trump a călătorit la Mar-a-Lago de 30 de ori în timpul președinției sale și a petrecut cel puțin 130 de zile acolo.

Sursa:Digi24.ro